Se crede că originea spanacului ar fi în Persia antică. A fost răspândit şi cultivat în Nepal, iar în secolul al şaptelea în China, unde se numea “verdeaţă persană”. Maurii au introdus spanacul în Spania în jurul secolului al 11-lea. Iar în istoria Angliei regăsim spanacul sub denumirea de “verdeaţă spaniolă”.
Spanacul şi-a câştigat faima în 1960, prin personajul de desene animate Popeye. De multe ori, părinţii încurajează copiii să mănânce spanac, pentru a creşte mari şi puternici. Există de fapt, ceva adevăr în asta.
Conform studiilor, consumăm aproape 2 ½ kg de spanac pe an, pe cap de locuitor. De patru ori cantitatea mâncată acum 40 de ani. Acum, mai ecologic şi mai gustoas, spanacul din grădină este adesea folosit, pentru salate şi sandwich-uri.
Beneficii pentru sănătate
Spanacul este bogat în niacina şi zinc, precum şi proteine, fibre, vitaminele A, C, E şi K, tiamină, vitamina B6, acid folic, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, cupru şi mangan. Cu alte cuvinte, este încărcat cu mulţi nutrienţi, pentru fiecare parte a corpului tău.
Flavonoidele abundente din spanac acţionează ca antioxidanţi pentru a menţine colesterolul şi protejează organismul de radicalii liberi, în special în colon. Acidul folic din spanac este bun pentru sănătatea sistemului cardiovascular şi magneziu ajută la scăderea tensiunii arteriale. Studiile au arătat de asemenea, că spanacul ajută la menţinerea funcţiei creierului de memorie şi de claritate mentală.
Pentru a păstra conţinutul bogat de fier din spanac în timp ce-l gătim – uşor – se adaugă suc de lămâie sau oţet.
Spanacul – Indicaţii terapeutice
Preparatele din frunze de spanac contribuie la profilaxia sau ameliorarea unor afecţiuni precum: hipertensiunea arterială, tusea, avitaminoza, scorbutul, rahitismul, acneea, anemia.
De asemenea, spanacul este recomandat celor care se refac după o boală grea, precum şi în stări de oboseală şi epuizare. I se atribuie spanacului şi rolul de activator al secreţiilor pancreatice şi, mai mult decât atât, de agent anticancerigen.
Studii recente arată că spanacul este recomandat gravidelor, contribuind la buna dezvoltare a fătului. Potrivit aceloraşi studii, spanacul contribuie la fortificarea vaselor de sânge, a inimii şi a ochilor.
Datorită faptului că este depurativ (curăţă organismul de toxine), spanacul se foloseşte intens în curele de primăvară. Seminţele de spanac sunt utile în combaterea constipaţiei.
În plus, folosit în uz extern, spanacul sub formă de cataplasme sau comprese cu suc poate amelioraafecţiuni ale pielii precum acneea, arsurile, eczemele, pecinginea, plăgile atone şi ulcerele de piele.
Informaţii nutriţionale
O porţie de spanac crud (30 de grame):
Valoarea zilnică per porţie
Calorii – 7
Sodiu – 24 mg 2%
Carbohidraţi – 1 g
Fibre – 1 g 8%
Proteine – 1 g
Potasiu – 167 mg
Calciu – 29.7 mg
Magneziu – 23.7 mg
Acid Folic – 58.2
Betaină – 165 mg
Scăzut în calorii, dar plin de substanţe nutritive, spanacul este răspândit în întreagă lume pentru salate. Este foarte bun şi în combinaţii de băuturi cu legume, precum şi în piureuri sănătoase, garnituri şi supe de legume.
Precauţii şi contraindicaţii
Nu se va consuma de către pacientii bolnavi de reumatism, gută, hepatită, pietre la rinichi sau vezică, inflaţii gastrice sau intestinale sau artrită, deoarece conţine acid oxalic, contraindicat în aceste afectiuni (din cauza oxalatţilor de potasiu şi calciu).
Atenţie! Dacă în timpul preparării frunzele de spanac îşi schimbă culoarea din verde proaspăt în verde spre galben, atunci el devine dăunător şi nu trebuie consumat.