Cunoştinţe din antichitate

Oare la popoarele antice, cunoştinţele ştiinţifice s-au dezvoltat numai în funcţie de necesităţile practice?  Oare matematica, geometria şi astronomia au apărut şi s-au dezvoltat la toate popoarele antice din necesitatea practică de a măsura ogoarele, de a construi temple şi a calcula timpul?

De ex. primele biblioteci şi arhive au apărut în Mesopotamia, cea mai remarcabilă fiind biblioteca regelui asirian Asurbanipal (669 – 635 i.Hr.), adunată la Ninive. Aici se păstrau analele regale, cronicile istorice, culegerile de legi, operele literare şi ştiinţifice, peste 30 000 de tăbliţe de lut aranjate în mod sistematic.

Biblioteca din Alexandria, număra în secolul al II-lea î.Hr. nu mai puţin de 700 000 de volume. Tot aici a fost întemeiată o grădina zoologică şi una botanică, un observator astronomic şi săli de studiu pentru viitorii medici.

Egiptenii au înregistrat un nivel înalt al cunoştinţelor în matematică, astronomie şi medicină. Ei foloseau sistemul zecimal pentru calcule. Ei au şi alcătuit un calendar destul de precis, o hartă a cerului înstelat, în care stelele erau unite în constelaţii. Babilonienii au elaborat sistemul de determinare a fazelor Lunii, au stabilit durata anului solar, egală cu 365 de zile, cunoşteau regulile de extragere a rădăcinii pătrate şi cubice. Indienilor le datorăm aşa-numitele cifre arabe, deoarece, au fost cunoscute de europeni prin intermediul arabilor. Chinezii au înregistrat mari succese în domeniul astronomiei studiind Soarele, Luna şi inventînd instrumente de control al timpului – ceasul de apă şi cadranul solar.

 Vă invităm să urmăriţi un amplu documentar care face legăturile între civilizaţiile antice şi cunoştinţele lor din diferite domenii şi contemporaneitate.

 Ancient Knowledge – 1 – Consciousness, Sacred Geometry, Cymatics, Illusion of Reality

Posted in Noi descoperiri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *