Indiferent de situaţie, dacă eşti prezent, dacă eşti atent, mereu ai ceva de câştigat, mereu ai ceva de învăţat!
Deşi profund dezamăgitor, mă bucur că am văzut filmul lui Will Smith – After Earth – pentru că m-am îmbogăţit cu următoarea idee: Fear is not real. The only place that fear can exist is in our thoughts of the future. It is a product of our imagination, causing us to fear things that do not at present and may not ever exist. That is near insanity. Do not misunderstand me danger is very real but fear is a choice. (Frica nu este reală. Singurul loc în care frica poate exista este în gândurile noastre despre viitor. Este un produs al propriei noastre imaginaţii, ce ne face să ne temem de lucruri care nu exstă în prezent şi este posibil să nu existe nici în viitor. Asta e o nebunuie. Nu mă înţelege greşit, pericolul este ceva foarte real, frica însă, este o alegere.)
Îmi amintesc că cineva a spus odată că toate alegerile pe care le faci din frică sunt alegeri greşite. Şi când mă gândesc câte alegeri facem din frică în viaţă noastră, alegeri făcute pe baza a ceva ce nu există!
Viaţa noastră este condusă de frică. Şi oricum ai da-o tot nu e bine. Avem frică de success dar avem şi frică de eşec, avem frica de a muri dar avem şi frica de a trăi, frica de a iubi dar şi frica de a fi iubiţi, frică de colectivitate dar şi frica de a fi singuri, frică de ceea ce nu ştim dar şi frică de ceea ce ştim şi lista continuă.
Dar de ce atâta frică? De unde vine acest sentiment profund şi tulburător?
Personal cred că o mare parte din frică, în special cea care ne împiedică să trăim la adevăratul nostru potenţial, vine din ataşamentele puternice pe care le avem. Ataşamente care ne sunt induse încă de când suntem mici. Suntem învăţaţi atât acasă cât şi la şcoală că trebuie să avem, că trebuie să acumulăm lucruri şi oameni. Şi dacă ne uităm bine, cu cât avem mai multe, cu atât frica este mai mare.
La un moment dat ajungem să fim ceea ce avem. Ajungem să fim ceea ce facem.
Oamenii când văd o maşină scumpă se uită să vadă şi cine coboară din ea, te vor identifica şi cu maşina, cu casa, cu costumul, cu ochelarii , cu ceasul , cu bijuteriile, te identifică şi cu meseria ta. De aici frica, pentru că dacă toate lucrurile cu care eşti identificat se pierd, tu ajungi să nu mai exişti.
Nu este rău să acumulezi. Însă depinde ce acumulezi. Dacă acumulezi spre exemplu, ceva ce nu îţi poate lua nimeni? Cum ar fi dragoste, iubire, recunoştinţă, fapte pure şi frumoase. Dacă acumulezi spre exemplu zâmbete, momente de fericire, mângâieri, linişte, pace, răsărituri, apusuri şi triluri de păsări? Crezi că îţi va fi teamă că ţi le poate lua cineva? Nu ţi le poate lua nimeni şi atunci frica se transformă în pace, în linişte. Unei păsări în zbor, puţin îi pasă de pământul pe care îl are sub aripi. Este prea preocupată de cer şi de frumuseţea lui de nepătruns.
Antidotul la frică este curajul.
Se spune că de fiecare dată când îţi este frică de ceva trebuie să ai curaj şi să înfrunţi acel lucru. Dacă vei încerca să fugi şi să te ascunzi nu vei putea nicicum să scapi de frică. Oamenilor le este frică să trăiască şi astfel cred că dacă se ascund le va fi mai bine. În felul acesta au devenit maeştrii în a se ascunde de viaţă prin tot felul de metode. Prin mâncare, prin băutură, prin ţigări, prin dulciuri, prin droguri, prin agresivitate, prin răutate, prin bârfă , prin invidie, prin aroganţă, prin bani şi bunuri materiale, prin sex, prin televizor prin tot felul de metode prin care îşi amorţesc simţurile şi se păcălesc neîncetat.
Frica nu există, este doar un rod al imaginaţiei noastre. Aşa că trăiţi-vă viaţă liberi, fără frică. Lăsaţi viaţa să curgă asemena unei ape line şi clare. Şi atunci viaţa voastră va fi la fel.
Viaţa începe acolo unde se termină frica. Osho.
Sursa: http://viataverdeviu.ro/viata-incepe-acolo-unde-se-termina-frica/