Românul din echipa care a descoperit particula Dumnezeu.
Acceleratorul de particule de la Geneva, particula lui Dumnezeu sau găurile din univers formează, pentru mulți, miturile moderne, pline de fascinație, poate și pentru că pun problema Creației în calculator și o studiază cu seriozitatea unor savanți, mai degrabă decât cu fanatismul unor pasionați. Românul Adrian Buzatu, fizician ce participă la cel mai mare proiect al omenirii, la CERN, s-a aflat la Timișoara și a dezvăluit, printre altele, că particula lui Dumnezeu nu se numește așa, dar există, și că nu trebuie să ne temem de găurile negre.
Adrian Buzatu, fizician al particulelor elementare, le-a explicat, săptămâna trecută, elevilor de la Colegiul Naţional C.D. Loga din Timișoara rețeta Universului. Evenimentul a fost prezentat de catre Virgiliu Pop de la Agentia Spatiala Romana. Pe lângă faptul că elevii au aflat care sunt ingredientele din care este format Universul, au participat activ și la o sesiune de întrebări. Adrian Buzatu a ținut prezentări la licee din toată țara pentru a le demonstra elevilor că pot ajunge departe cu muncă perseverentă, voință și sport. „Timp de șase ani susțin asemenea prezentări. Este a doua oară când am ocazia să le prezint elevilor din Timișoara tainele fizicii. Acum câțiva ani am mai susținut o prezentare și la Liceul Grigore Moisil. Vreau să îi sfătuiesc pe elevi să învețe, pe lângă fizică, programarea pe calculator deoarece este foarte importantă în acest domeniu”, spune acesta.
Relația lui Buzatu cu fizica a început încă din școală și o descrie care pe o adevărată revelație, pe vremea când învăța singur limba germană. Printre articolele pe care le citea, a găsit unul despre laboratorul CERN din Geneva, care urma să se deschidă și care promitea să aducă o revoluție în fizica particulelor. Astfel a luat naștere pasiunea lui Adrian Buzatu, românul care a participat la căutarea globală a Bosonului Higgs, supranumit particula lui Dumnezeu. „Fizica mi-a plăcut încă din gimnaziu. Însă am avut norocul ca în liceu să îmi predea domnul Ştefan Brînzan de la Colegiul Frații Buzești din Craiova, care se apropia de pensionare și a reușit să ne învețe tot ce a acumulat în întreaga sa carieră, într-un timp foarte scurt. Astfel, am gustat din tainele fizicii”, își amintește Adrian.
Odată cu terminarea liceului a plecat să studieze în străinătate pentru a avea acces la tehnicile și laboaratoarele de fizică moderne. Primii doi ani i-a petrecut la Institutul Național de Științe Aplicate din Lyon unde a făcut fizică generală, după care s-a transferat la o universitate de lângă Lyon unde a făcut fizică pură. În Canada a început să studieze fizica particulelor elementare. „După ce am luat licența am avut ocazia să merg în Canada la masterat. Guvernul francez colabora cu provincia franceză Quebec din Canada și nu am fost nevoit să susțin și să plătesc examenele necesare pentru a intra la master”, povestește fizicianul. A mai participat la un stagiu în Japonia și la conferințe în Canada sau Mexic. În prezent, este cercetător asociat la Universitatea Glasgow din Scoția și membru al experimentului ATLAS al laboratorului CERN din Geneva.
„Particula lui Dumnezeu există”
Una dintre dezvăluirile pe care le-a făcut Adrian Buzatu elevilor este că termen particula lui Dumnezeu e incorect. Un fizician celebru a scris o carte care explica istoria Greciei antice până în 1980, perioadă în care Bosonul Higgs era pe buzele tuturor, dar nu fusese descoperit. Astfel că fizicianul a denumit Bosonul Higgs The Goddamn particle, în traducere Particula afurisită. Când a dat cartea spre publicare, editorul l-a sfătuit să schimbe titlul inițial „If the Universe Is the Answer, What Is the Question” în The God Particle pentru a prinde bine la public. „Traducerea corectă este particula Dumnezeu, nu particula lui Dumnezeu, cum se folosește în presă și în limbile latine. The God’s particle s-ar traduce particula lui Dumnezeu”, spune Adrian.
Această particulă Dumnezeu este elementul fundamental al Universului care explică de ce celelalte elemente din care sunt creați oamenii , au masă, adică un număr de kilograme. Dacă electronii nu ar avea masă, ar avea viteza luminii și nu ar putea ține nucleul din atomi. Dacă atomii nu ar exista, noi nu am exista. „Există mai multe ingrediente elementare, unele sunt particule de materie, iar altele, de forță prin care particulele de materie interacționează. Teoria curentă de 50 de ani explică modul în care intercaționează ele între ele pentru a crea diversitatea de particule precum protoni, neutroni care formează atomii, moleculele, celulele. Vorbim de stratul cel mai de bază al științei care explică cum e creat Universul. Este un fundament foarte important pentru că stă la baza existenței noastre”, spune fizicianul.
Acum doi ani s-a descoperit Bosonul Higgs, lucru care a reprezentat un important progres în lumea fizicii, iar acum două săptămâni, teoreticienii care au pus bazele acestei teorii au fost primit Premiul Nobel. Chiar dacă s-a descoperit existența acestei particule, încă se fac mai multe cercetări legate de felul în care aceasta de dezintegrează. „Ea se dezintegrează în particule de materie și particule de forță. Până acum ea a fost găsită doar în particulele de forță, iar eu lucrez pe un alt canal pentru a afla dacă se dezintegrează și în particule de materie. Aici nu a fost încă observat Bosonul Higgs. Eu cred că răspunsul la această întrebare îl vom avea într-un an”, mai spune acesta. Încă sunt multe întrebări la care nu s-a găsit răspuns, însă grupul de fizicieni de la CERN vor să descopere ceva nou, o nouă particulă sau un nou fenomen. Chiar dacă se spunea că odată cu descoperirea acestei particule vom afla despre existența lui Dumnezeu, Adrian mărturisește că nu are nicio legătură cu religia pentru că Blosonul Higgs este materie, iar numele nu i-a fost atribuit în acest sens.
Găurile negre nu reprezintă un pericol pentru Terra
Găurile negre din univers reprezintă un alt subiect interesant nu doare pentru specialiști, ci și pentru profanii fizicii. Buzatu a atins și acest subiect și ne asigură că existența găurilor negre în spațiul cosmic sau în galaxia noastră nu reprezintă niciun pericol pentru planetă. Ele sunt definite ca niște obiecte astronomice din spațiu, mici cât un punct, dar care au o rază cât un oraș de mare în jurul lor, iar dacă treci de ea, nu te mai întorci. Găurile negre se produc atunci când explodează stelele. Adrian povestește că s-ar putea ca în centrul galaxiei noastre să existe o gaură neagră, însă nu sunt dovezi clare. ”Considerăm că în centrul galaxiei noastre există o gaură neagră, nu avem dovezi clare, dar sunt foarte sugestive. Găurile negre se pot produce la CERN, iar acest lucru a creat panică în rândul populației pentru că nu s-a explicat concret ce înseamnă asta. Totul a pornit de la fizicianul Stephen Hawking care a încercat să unească două teorii ce se bat cap în cap, dar care separat sunt adevărate: teoria relativității a lui Einstein și teoria cuantică. A reușit parțial și s-a ajuns la concluzia că aceste găuri negre trăiesc atât de puțin și cresc atât de puțin, încât nu au gravitația necesară care să atragă materie. Există două posibilități: fie sunt produse multe găuri negre zi de zi în atmosferă și se evaporă, fie nu se produc. De aceea nu este niciun pericol. Până acum nu am văzut niciuna, dar pentru noi ar fi o descoperire mai fascinantă decât Bosonul Higgs”, mărturiseșe Adrian Buzatu.
Începând de anul viitor, România va fi membră cu drepturi depline în cadrul CERN. Astfel că cetățenii români pot lucra la CERN nu doar ca fizicieni, ci și ca programatori, în domeniul IT, în mediul de administrație sau muncitori în construcții.