Germenii sunt bogaţi în enzime antioxidante, elemente anti-îmbătrânire, vitamine, minerale, aminoacizi, clorofilă, proteine complete, fibre şi pigmenţi. Toate aceste substanţe conţinute de germeni îmbunătăţesc digestia, dau vitalitate, întăresc organismul şi oferă protecţie împotriva radicalilor liberi.
Termenul de germeni se referă în general la seminţele de legume sau cereale care au încolţit (de obicei, fără ajutorul luminii soarelui sau al solului), transformându-se în plante micuţe în 3-5 zile. Despre aceste seminţe sau boabe de cereale se spune atunci că au germinat, adică s-au transformat în germeni.
Germinarea este procesul de umezire, apoi încolţire a seminţei, pentru ca în final să poată fi consumaţi germenii cruzi. Germenii de mei şi cei de quinoa pot aduce beneficii excepţionale sănătăţii, energizând mintea, corpul şi organele.
- Seminţe: de dovleac, floarea-soarelui, susan, lucerna, muştar, ridiche, hrişcă, trifoi;
- Cereale: mei, grâu, secară, porumb, orez, ovăz, orz, amarant;
- Nuci: migdale, alune de pădure, muguri de pin, fistic, nuci etc.
- Leguminoase: linte, fasole, năut, soia, mazăre.
Fiecare sămânţă care încolţeşte conţine energie nutritivă şi microbiologică, precum şi forţa vitală necesară pentru a da naştere unei plante mature. Odată cu înmuierea seminţei – unul dintre paşii necesari germinării – se dezvoltă toate elementele benefice. De exemplu, procesul de înmuiere a seminţei activează eliberarea unor enzime adiţionale, care de astfel ar fi fost inactive.
Legătura nutritivă
Ştim cu siguranţă că germenii au o concentraţie mare de substanţe nutritive antioxidante cum ar fi vitamina A, C, E şi B. Antioxidanţii protejează împotriva radicalilor liberi – molecule instabile care produc oxidare şi îmbătrânire, deteriorarea ţesutului celular.
Germenii conţin, de asemenea, toate mineralele inclusiv seleniul şi zincul, atât de necesare, plus bioflavonoide, toţi aminoacizii liberi, enzime antioxidante, clorofilă şi fibre. Germenii pun la dispoziţie 2 elemente anti-îmbătrânire – ARN şi ADN (acizi nucleici) – care se găsesc doar în celulele vii. Organismul absoarbe mult mai eficient substanţele nutritive din germenii vii, decât din alimentele nutritive, deoarece corpul recunoaşte germenii ca fiind alimente.
În plus, un studiu desfăşurat la Universitatea Yale condus de către dr. Paul Brakholden a relevat faptul că procentul vitaminelor B creşte în germeni de aproximativ 2000 ori.
Pe lângă conţinutul enorm de vitamine, germenii reprezintă cea mai bună sursă de oligominerale, alături de algele marine dulse şi nori. Majoritatea germenilor au un conţinut foarte mare de calciu, magneziu, germaniu, fibre precum şi seleniu, mangan, crom, zinc şi multe altele. Mineralele din germeni sunt chelate, ceea ce înseamnă că se află într-o formă uşor digerabilă şi deci, mai uşor de absorbit de către organism.
În cadrul unui studiu foarte important, cercetătorii A. M. Maiser şi A. Poljakoff-Mayer de la Universitatea Hebrew au descoperit că germenii micşorează cantitatea sau chiar elimina elementele nedorite ce apar uneori în mod natural în alimente, cum sunt fosfaţii sau o substanţă numită phytin. În acelaşi timp însă, conform acestui studiu, germenii cresc nivelul elementelor folositoare cum sunt: fosforul, lecitină şi fosfolipidele, care ajută la asimilarea şi transportul acizilor graşi esenţiali, îmbunătăţind metabolismul grăsimilor, reglarea colesterolului şi a hormonilor, funcţionarea creierului şi reproducerea.
Legătura proteică
Profesor de biochimie nutriţională la Universitatea Puget Sound, dr. Jeffrey Bland a arătat că aproximativ 6 căni de germeni ar putea suplini aportul nutritiv zilnic recomandat pentru un adult obişnuit. Dr. Bland a concluzionat că germenii reprezintă o formă “mai eficientă, mai sănătoasă (şi cu siguranţă mai ieftină) de proteine decât convenţionala proteină animală sau decât alte tipuri de proteine vegetale”.
Cercetătorii de la Universitatea Purdue, Departamentul de Botanică şi Patologia plantelor, au descoperit că germenii de porumb conţin în concentraţie mare, 2 aminoacizi esenţiali: lizină şi triptofan, ambii construind depozite pentru proteine. Cercetătorii au conchis că germenii pot constitui alimente cu valori proteice de calitate înaltă pentru consumul uman. În cadrul unui alt studiu, dar la aceeaşi universitate, dr. C.Y. Tsai a descoperit că germenii, în general, menţin un nivel superior de proteine. S-a dovedit că, în unele cazuri, concentraţia proteică a anumitor germeni depăşeşte 25% calorii, ceea ce înseamnă prezenţa mai multor proteine decât într-o friptură obişnuită de viţel (şi într-o formă mult mai digerabilă).
Legătura enzimelor
Cel care a făcut legătura între enzime şi germeni a fost Szekeley, în studiul sau masiv despre alimentaţie. Pentru a ne întări sănătatea, trebuie să consumăm alimente vii care conţin enzime active. Germenii sunt alimente vii fundamentale, care deţin cele mai bogate resurse de astfel de enzime active. Activitatea enzimelor se află la cotă maximă în stadiul de germinaţie, când planta începe să încolţească. Dr. Gabriel Cousens, în cartea sa Spiritual Nutrition, subliniază faptul că germinaţia şi încolţirea cresc nivelul enzimelor de 6-20 ori, în funcţie de planta în cauză.
Dacă dieta noastră este săracă în enzime, hrana pe care o consumăm se mişcă mult mai greu de-a lungul canalului digestiv şi poate practic să puterezeasca, să se descompună şi să fermenteze în intestine. Rezultatul: toxinele trec în organism prin colon, iar de acolo ajung în circuitul sângelui. Acestea sunt percepute ca invadatori străini de către sistemul imunitar, iar organismul trebuie să consume mai multe cantităţi de energie pentru a le îndepărta. Această risipă de energie duce la letargie, epuizare, oboseală cronică şi un sistem imunitar slăbit. Atunci când ne umplem dieta cu alimente bogate în enzime – în special germeni de toate tipurile – putem observa, de obicei, îmbunătăţiri semnificative ale sănătăţii şi stării generale a organismului.
Legătura imunitară
Acesta este punctul cheie: întărirea sistemului imunitar pentru a fi mai bine pregătiţi să prevenim şi să combatem obişnuitele răceli, gripe, şi chiar boli severe. Alimentele vii ajută sistemul imunitar să se menţină puternic. Atunci când sistemul imunitar este fortifiat, suntem mult mai puţin predispuşi să fim “atacaţi” – sau să cedăm problemelor de sănătate obişnuite sau degenerative, chiar atunci când este vorba de cancer.
Să luăm în considerare studiul condus de echipa de cercetători al Universităţii din Texas, Departamentul pentru Tratarea Cancerului. Aceştia au descoperit că celulele cancerigene au fost blocate în proporţie de 99% de amestecul de germeni. Conform statisticilor, acest lucru ar însemna că germenii au într-adevăr capacitatea de a opri acţiunea celulelor cancerigene. Evident că acest lucru nu este valabil în toate cazurile, dar cu siguranţă joacă un rol important.
În mare parte, motivul îl constituie faptul că germenii au o concentraţie naturală ridicată de substanţe nutritive antioxidante care combat efectele radicalilor liberi. Radicalii liberi în exces sunt foarte des creaţi din cauza unei digestii proaste a alimentelor, ca şi de grăsimile şi uleiurilor râncede sau încinse care afectează sistemul imunitar.
Legătura digestivă
Germenii sunt excelenţi pentru îmbunătăţirea şi sprijinul sistemului digestiv, datorită concentraţiei lor deosebite de vitamine, minerale şi enzime vii active. Când germenii sunt consumaţi în faza lor optimă de creştere, substanţele nutritive conţinute de seminţe sunt deja parţial digerate şi astfel, mult mai uşor de absorbit de către organism.
Digestia slabă poate duce la crearea de mucus, acesta se poate apoi acumula în plămâni, cauzând greutate în respiraţie, respiraţie zgomotoasă, astm şi tuse persistentă. Germenii combat efectele alimentelor producătoare de mucus prin reducerea umidităţii şi participarea la eliminarea ei din organism. Germenii joacă un rol în descompunerea grăsimilor, proteinelor şi a amidonului, ajutând astfel digestia. Dacă doriţi să slăbiţi, consumul de germeni este un adevărat panaceu.
Legătura cu ficatul
Totodată, germenii sunt alcalini, ceea ce ajută la neutralizarea rezidurilor acide, având efecte de curăţare şi răcire a organismului. Astfel, germenii stimulează fluxul energetic al ficatului. Majoritatea dezechilibrelor ficatului sunt cauzate de stagnare. Germenii ajută prin stimularea ficatului, readucându-l la funcţionarea normală. Semnele unor tulburări ale ficatului ar putea include starea de agitaţie, depresie, frustrare, abdomen umflat, balonare, inflamaţii ce nu-şi găsesc explicaţie.
Legătura clinică
Dacă nu consumaţi îndeajuns de multe alimente alcaline (bogate în magneziu, calciu şi potasiu), cum sunt germenii proaspeţi, fructele proaspete, legumele, salatele şi meiul, puteţi cauza aciditatea stomacală. Atunci când organismul are prea multă aciditate, oferă un teren fertil pentru bolile cronice şi acute. Tulburările rinichilor, ale ficatului şi ale glandelor suprarenale, o dietă neadecvată, obezitatea, stresul şi toixicitatea pot produce acidoză. Stresul, zahărul, produsele de origine animală, lactatele, ouăle, şi chiar prea multe cereale cum ar fi grâul, pot avea ca efect creşterea acididatii organismului.
Când intră în procesul metabolic, aceste produse alimentare produc cantităţi mari de clor şi toxine. Simptomele acidozei pot include: ulcere gastrice, insomnie, dureri de cap, gaze, balonare, scaune urât mirositoare, retenţia apei, artrita şi alte probleme de sănătate mai grave, cum ar fi cancerul şi bolile de inimă.
Într-un organism cu grad crescut de aciditate există un exces de ioni de hidrogen care se combină cu oxigenul pentru a formă apa. Acest hidrogen în exces consumă oxigenul organismului. Pe scurt, un deficit de oxigen determină distrugerea şi moartea celulelor, producând acidoză. Cu cât sistemul este mai acid, cu atât le este mai greu amortizoarelor biochimice să menţină echilibrul acido-bazic din sânge. O consecinţă mai gravă a acidităţii este faptul că determină calciul să părăsească oasele, eliminându-se prin urină; astfel de afecţiuni crează condiţii favorabile pentru boli ca osteoporoză şi degradarea oaselor.
Acidul în exces poate de asemenea, să fie depozitat în ţesuturi cauzând în cele din urmă artrită. Germenii proaspeţi, în special meiul încolţit, au proprietăţi alkaline, ei distrug acizii.
Cum se obţin germenii?
Puteţi obţine germeni acasă, cu uşurinţă, din seminţe şi boabe. De exemplu, încercaţi cu seminţe de trifoi, lucerna, fasole, boabe de grâu. Tot ce vă trebuie este un borcan mare (de aproximativ un litru), nişte seminţe sau boabe, apă proaspătă, o bucată de ţesătură din bumbac sau muselină.
- Clătiţi bine seminţele, aşezaţi-le într-un borcan şi acoperiţi-le cu câţiva cm de apă fiartă şi răcită. Acoperiţi totul cu bucata de ţesătură din bumbac sau pânză, fixat pe gura borcanului cu ajutorul unui elastic şi lăsaţi-le peste noapte într-un loc călduros şi întunecat.
- A două zi, clătiţi seminţele cu apă rece. Scurgeţi-le bine pentru a nu putrezi. Duceţi-le iar la întuneric. Faceţi acest lucru de 2 ori pe zi, până când seminţele încep să încolţească. Înclinaţi borcanul la un unghi de 45 grade pentru a le permite germenilor să crească în borcan.
- Apoi aşezaţi borcanul pe un pervaz luminat pentru a le oferi un plus de energie. Consumaţi-i sau păstraţi-i într-un recipient închis ermetic în frigider. Germenii pot fi păstraţi în frigider timp de 2-3 zile.
Dacă doriţi să obţineţi germeni în cantităţi mai mari, procuraţi-vă o trusă specială pentru germinare de la un magazin cu articole pentru grădinărie sau de la un centru pentru sănătate. Aceste truse au instrucţiuni de folosire. Spaţiul excedentar pe care îl oferă tăvile trusei respective le va permine germenilor să crească mai înalţi şi mai bogaţi. Ca o alternativă, puteţi folosi o strecurătoare de bucătărie sau un coş din bambus. Coşurile trebuie sterilizate prin fierbere timp de aproximativ 3 minute. Găurile sau orificiile trebuie să fie mici pentru că germenii să nu cadă.
Protejaţi seminţele încolţite, respectiv lăstarii cu o folie subţire din plastic. Folia trebuie să fie îndeajuns de groasă (aproximativ 4 milimetri) pentru a sta dreapta. Practic, va fi nevoie să creaţi un cort în jurul coşului. Este necesar ca folia să stea dreaptă pentru a permite aerului să circule, pentru menţinerea umidităţii şi a temperaturii. Dacă folia de plastic cade peste germeni îi va distruge. Folia de protecţie poate să ajungă până la o înălţime de aproximativ 25 cm. Ridicaţi puţin coşul cu ajutorul unei pietre sau ustensile de bucătărie pentru a împiedică contactul direct cu plasticul. Este necesar să curăţaţi plasticul în mod regulat pentru a evita producerea mucegaiului.
Sursa: http://suntsanatos.ro/germenii-o-minune-pentru-sanatate-2298.html