Cecilia Caragea: Slăbirea sistemului imunitar, a capacităţii de apărare a organismului nostru este o problemă cu care ne confruntăm, din păcate, aproape toţi. Vom afla cum să ne creştem imunitatea de la invitaţii noştri speciali, doctor Pavel Chirilă şi doctor Andreea Dragomirescu.
Sedentarismul, stresul, poluarea, abuzul de antibiotice şi alimentaţia nesănătoasă, săracă în elemente esenţiale pentru bună funcţionare a organismului nostru duc la o scădere drastică a imunităţii. Pentru a ne întări sistemul imunitar şi a ne feri de o serie întreagă de afecţiuni trebuie, înainte de toate, să fim atenţi la ceea ce mâncăm.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic primar: Anticorpii care ne apară pe noi de infecţii sunt proteine. Şi atunci noi trebuie să mâncăm proteine de cea mai bună calitate. Proteinele de cea mai bună calitate se găsesc în peste (de captură, nu de crescătorie, bineînţeles), în ciuperci, în nuci, în cereale… În cereale se găsesc proteine mai puţine decât în celelalte, dar sunt de cea mai bună calitate. În avocado… Sunt câteva alimente cu proteine de foarte bună calitate. În brânzeturi, de asemenea… Cu condiţia că ele să fie curate, să fie bio sau cultivate la ţară, fără azotaţi, fără insecticide… aşa cum e normal.
Bineînţeles, există o serie întreagă de remedii care ne pot întări imunitatea.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic primar: Sunt câteva plante şi fructe şi alimente întăritoare, cum ar fi, de exemplu, în perioada de oboseală, ceaiul din muguri foliari de alun… După aceea, fructele oleaginoase, toate sunt un substrat nutritiv foarte bun pentru creierul omului: nucile, alunele, cajuul, migdalele, fisticul etc. Am citit undeva că Eminescu avea tot timpul buzunarele pline de nuci. Îi plăceau nucile şi… îmi place să pun legătură asta cu activitatea lui intelectuală ferventă, aşa, şi arzătoare.
Conform teoriei isignaturii a lui Paracelsius, fructele sau legumele care au o formă asemănătoare cu cea a unui organ ar fi indicate pentru buna funcţionare a organului respectiv. De exemplu, nucile ar fi bune pentru creier. Oricum, fructele şi legumele sunt esenţiale pentru sănătatea noastră. Convinşi de acest lucru, foarte mulţi au ales regimul vegetarian.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic primar: Pe planetă, există, după ştiinţa mea, aproape un miliard de oameni care se declară vegetarieni sau lacto-vegetarieni şi, dintre ei, un procent sunt raw vegani. Toţi sunt mai sănătoşi decât noi, decât restul populaţiei, trăiesc ceva mai mult, muncesc ceva mai mult, până la vârste mai înaintate. Există o carte, care circulă acum şi în România, tradusă (cred că e scrisă de doi autori americani), care se cheamă Şapte locuri în care nu există boli. Din aceste şapte locuri doar în două se mănâncă foarte puţină carne. În rest, nu se mănâncă deloc carne. Se mănâncă foarte cumpătat, foarte cumpătat.
Perioade de renunţare la carne sunt şi posturile religioase, despre care se ştie că sunt perioade de curăţare atât a trupului, cât şi a sufletului.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic primar: Este o practică echilibrată, foarte echilibrată. Deci două zile pe săptămâna în care se ţine un post, după aceea, şapte săptămâni înaintea Paştelui, şase înaintea Crăciunului, două înaintea Sfintei Marii, variabil, aşa, în jur de zece zile înainte de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel… Adică, una peste alta, din 365 de zile cam 200 sunt de post dacă te ţii de calendarul şi canoanele Bisericii Ortodoxe. Ceea ce este destul de echilibrant. Toţi bolnavii noştri, de exemplu, ne descriu observaţia lor empirică, cumva, că, în momentul când intră în post, în posturi mai lungi, încep să apară mici eczeme pe piele, se accelerează puţin tranzitul intestinal, cresc puţin transpiraţiile – este, clar, un efect de drenaj al regimului vegetarian. Pentru că postul ortodox este, de fapt, o dietă vegetariană. Oamenii care nu pot sau le e greu să mănânce corect… eu îi sfătuiesc să încerce, pentru că, cam după trei luni de hrană corectă (şi din punctul de vedere al compoziţiei, şi din punctul de vedere gastronomic), deja instinctul alimentar se reglează atât de bine încât, în mod spontan, nu vrea, de aici înainte, decât ce îi este benefic pentru corp.
Nu trebuie însă să uităm nici valenţele spirituale ale posturilor creştine, ele pregătindu-ne pentru marile sărbători şi fiind parte din viaţă noastră de creştini.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic primar: Nu suprapunem sută la sută postul cu vegetarienii. Postul are două semnificaţii sau două dimensiuni, dacă vreţi: una este biologică – abstinenţă de la o anumită categorie de alimente şi altă este spirituală. Mai toate religiile au posturi, dar fiecare cu semnificaţia ei. Noi, ortodocşii, postim miercurea şi vinerea în baza unui verset biblic, care spune cât timp Mirele este cu ei, ucenicii nu postesc, dar în acele zile în care se va lua Mirele de la ei, ei vor posti. Adică miercurea, când a fost Hristos vândut, şi vinerea, când a fost răstignit. Acestea sunt cele două zile în care s-a luat Mirele.
Pentru o viaţă sănătoasă este esenţial, aşadar, echilibrul. Iar natura ne oferă soluţiile de care avem nevoie. Nu trebuie însă să exagerăm în nicio direcţie. Să păstrăm măsura în toate.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic primar: La o conferinţă, odată, o doamnă în vârstă a ridicat mâna şi a spus: Eu vreau să vă spun dumneavoastră şi celor din sală că eu nu am să mănânc soia niciodată în viaţă mea! Şi am întrebat-o de ce. Şi mi-a spus: Deoarece conţine mangan. Bun, dar ce-ai dumneata cu manganul, nu înţeleg? Păi nu: are mangan, deci nu voi mânca soia! Era, deci, o mică obsesie, aşa… deoarece un aliment are nu ştiu ce, nu-l voi mânca niciodată. Alţii spun: Deoarece un aliment are… nu ştiu ce, numai pe asta am să-l mănânc toată viaţă!
Echilibrul şi diversitatea sunt, aşadar, esenţiale pentru o viaţă armonioasă şi sănătoasă. Iar atunci când ne încearcă diferite afecţiuni minore ne putem întări organismul cu remedii apifitoterapeutice. De exemplu, pentru a scapă de răcelile şi gripele de sezon, pentru energie şi vigoare, pentru imunitatea pe care ne-o dorim putem apela şi la cure cu produse apicole, pe care noi, românii, le-am folosit şi am ştiut să le apreciem calităţile din cele mai vechi timpuri.
Dr. Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut: Atât pentru prevenirea, cât şi pentru tratarea acestor afecţiuni respiratorii, care, într-adevăr, apar cu o incidenţa mai mare într-o anumită perioada a anului, la fel, toate produsele stupului ne pot ajută foarte mult. Şi mierea, care are şi efect antiviral şi antibacterian şi stimulent imunitar, şi tinctura de propolis, extraordinar de mult, prin efectul ei stimulent imunitar şi antiviral… Şi mai este un produs extrem de valoros pentru prevenirea şi tratarea acestor afecţiuni – este vorba de lăptişorul de matcă.
S-a demonstrat că lăptişorul de matcă are în compoziţie o serie întreagă de substanţe benefice sănătăţii noastre, fiind indicat mai ales pentru creşterea imunităţii.
Dr. Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut: Lăptişorul de matcă… chiar s-a constatat că conţine mai multe substanţe, printre care o substanţă… acidul 10-hidroxidecanoic, care e o substanţă cu un rol foarte important în stimularea sistemului imunitar. Ea acţionează prin stimularea limfocitelor T, care au o implicare directă în modularea sistemului imunitar. Se pare chiar că lăptişorul de matcă este singura sau printre foarte puţinele substanţe care conţin acest acid într-o formă naturală. Şi atunci… este ideal că, în aceste perioade, când se ştie că va urma această perioada a virozelor, şi mai ales la persoanele care se ştiu sensibile la aceste afecţiuni, este bine, preventiv, să se înceapă o cură, tot aşa, de trei luni, cu lăptişor de matcă.
Pentru efecte maxime, trebuie să alegeţi lăptişorul de matcă în formă lui pură şi crudă şi să urmaţi cure conform indicaţiilor apifitoterapeutice.
Dr. Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut: Pentru stimularea imunităţii, lăptişorul de matcă se recomandă la adulţi în doze de 1 gram pe zi. Ideal se consumă în două doze zilnice de câte jumătate de gram fiecare. Iar la copii se recomandă jumătate din această doză, deci jumătate de gram pe zi, după cum am spus, în cură de trei luni.
Iată şi când sunt indicate curele cu lăptişor de matcă!
Dr. Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut: Vorbim despre acele perioade în care există un risc mai mare să contracteze afecţiuni respiratorii. Este vorba, o dată, de perioada de început de primăvară, când incidenţa acestor afecţiuni respiratorii este mai frecventă… Poate fi vorba, la anumiţi copii, şi de perioada de intrare în colectivitate, acea perioada de toamna… şi atunci e o perioada mai vulnerabilă… Dar, practic, la orice copil care este mai sensibil, care este mai astenic, adică mai obosit, care este mai devitalizat, care are nevoie de stimularea poftei de mâncare… Se poate administra lăptişorul de matcă, practic, în orice perioadă a anului.
Pentru imunitatea pe care v-o doriţi, alegeţi, aşadar, o alimentaţie sănătoasă, un stil de viaţă sănătos şi echilibrat şi nu uitaţi nici de remediile apifitoterapeutice!
Sursa: http://diferentesiesente.ro/diferente-si-esente-despre-imunitate/