Cartea Morţilor este o  culegere de texte ritualice funerare din Egiptul antic, o descriere a concepţiei antice egiptene despre viaţa de apoi, ea reprezintă de asemenea o colecţie de imnuri şi de instrucţiuni care permiteau celui decedat să treacă prin diferite etape în drumul sau către viaţa veşnică. Este foarte posibil ca această descoperire să reprezinte  primul document religios din lume.

Cărţile erau adesea prefabricate în ateliere funerare, cu spaţiu liber pentru numele celui decedat care urma să fie scris mai târziu. Ele sunt de obicei activitatea mai multor cărturari şi artişti a căror operă a fost literalmente lipită împreună. Costul unei cărţi standard era echivalent cu salariul pe o jumătate de an a unui muncitor, astfel încât cumpărarea ei era planificată cu mult timp înainte de moartea persoanei respective. Preţul papirusului utilizat pentru carte, depăşea de obicei costul creaţiei, astfel încât de cele mai multe ori papirusul era reutilizat pentru a se micşora cheltuielile.

Imaginile care ilustrau textul au fost considerate obligatorii. Imaginile erau atât de importante că de multe ori textul este trunchiat pentru a se potrivi spaţiului disponibil în conformitate cu imaginea. Calitatea miniaturii se făcea de obicei la un nivel ridicat, în schimb calitatea textului era de cele mai multe ori foarte slabă.

Istoria Tunisiei este, ca și a multor alte state care nu au beneficiat de o “reclamă” adecvată sau de un lobby studiat, una extrem de importantă și deloc de neglijat în aflarea adevărului despre întreaga dezvoltare și civilizație a lumii antice. În ultimii ani, tot mai multe descoperiri arheologice aduc dovezi care infirmă statutul autoproclamat al Imperiului Roman de civilizator al lumii antice. Începe să se contureze treptat o imagine  total diferită decât cea învățată din cărțile de istorie și iese la lumină adevărata natură a unei forțe distrugătoare de culturi și civilizații. Datorită faptului că de cele mai multe ori cronicile au fost scrise de către cuceritori, aceștia și-au permis nu de puține ori, să fie subiectivi, ba chiar rău intenționați în prezentarea faptelor.

Puțini dintre cei care doresc să vadă  Marele Zid Chinezesc știu că partea care se vizitată este una nouă, reconstruită de câteva decenii. Există însă și adevăratul Mare Zid, rareori vizitat și aproape niciodată filmat, care se întinde dincolo de linia orizontului. Începe pe malul Mării Galbene și se întinde de-a lungul munților până în inima părții de nord a Chinei. Vă invităm să urmăriți un film documentar despre Marele Zid  – Secretele Marelui Zid Chinezesc. 

Teoria acestui film documentar este că toate civilizaţiile disparute se trag dintr-o sursă comună, o singură civilizație străveche. Cu titlul original „Ancient Mariners”.

Scriitorul Graham Hancock vizitează locuri exotice și izolate pentru a demonstra teoria conform căreia o civilizație antică și foarte dezvoltată a fost cea care a răspândit cunoașterea peste tot pe Pământ.

Civilizaţia mayaşă a atins apogeul între anii 300 şi 900 d.H. De unde veneau ei şi de ce au ales una din regiunile cele mai neospitaliere ale Americii Centrale, în plină pădure tropicală, nimeni nu ştie. Tot un mister a rămas şi dispariţia civilizaţiei mayaşe. Codexurile descoperite, scrise cu hieroglifele mayaşe, ne-au informat parţial despre cunoştinţele lor ştiinţifice în astronomie, calendarul lor fiind de o precizie uimitoare. Ştiau să prevadă eclipsele exact, ca şi deplasările planetelor, fără a cunoaşte aparatele optice sau unităţile de timp, cel puţin nu cele folosite azi de noi.

Sculpturile, picturile şi codexurile îi arată pe zeii mayaşi cu un curios amestec de trăsături umane şi animaliere. Zeii cerului, ai pământului şi din lumea subterană erau “hrăniţi” cu sânge de animale şi de oameni sacrificaţi. Credincioşii îşi provocau răni pe tot corpul, ca sacrificiu adus zeilor.

Se bănuieşte o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei sau o revoluţie lentă a masei ţărăneşti contra elitei religioase şi aristocratice. Toate sunt însă doar presupuneri, dispariţia civilizaţiei mayaşe continuând să rămână pentru noi un mister.

De ce oare, toate secretele civilizaţiilor antice sunt legate de astronomie?

Imaginile de la Nazca din Peru sunt cele mai mari desene din lume, atât de mari încât pot fi văzute în totalitate doar de la mare înălţime. Gravate în deşert acum mai bine de 2000 de ani, ele sunt cu siguranţă opera unei civilizaţii de astronomi. Desenele s-au dovedit a fi hărţi ale Cerului pe Pământ, reprezentări fidele ale cerului, noaptea. De cealaltă parte a lumii faţă de Nazca, pe platoul de la Giseh, din Egipt, este o altă hartă a cerului transpusă pe Pământ, fapt care face legătura cu alte civilizaţii străvechi din lume, care toate, au studiat stelele.

Acest film documentar merge pe urmele unor civilizaţii pierdute, de la care toate civilizaţiile de acum şi-au derivat cunoştinţele.

Cunoastera+Ua by dm_514a509697f59

Teorii matematice complicate și măsurători de ultimă generație demonstrează că egiptenii trebuie să fi avut cunoștințe elementare despre astronomie,  Phi (proporţia divina), şirul lui Fibonacci, pe care este posibil să le fi transmis mai departe, în secret. Realizatorii documentarului concluzionează că cea mai logică explicație este că trebuie să fi existat o civilizație mai veche, dispărută, care ar fi încercat să ne prevină cu privire la evenimentele care i-au adus sfârșitul.

Învăluite în mister, locurile sacre ale omului din vechime au rămas mute timp de milenii întregi, iar secretele lor au dispărut, aparent, odată cu civilizațiile care le-au construit. Dar ce secrete ne-ar dezvălui, dacă ar putea ele vorbi? Există ceva care leagă toate aceste locuri unul de celălalt – o cheie neștiută care va rezolva o dată pentru totdeauna ghicitorile trecutului? Care este conexiunea arhaică dintre lăcașurile sacre din lume?

În Oglinda cerului, istoricul Graham Hancock continuă să redescopere moștenirea ascunsă a omenirii – revelația că acele culturi numite astăzi antice au fost de fapt, moștenitoare ale unei mult mai străvechi civilizații, necunoscute astăzi.

Misterul lui Tutankamon, explorează viața și contribuțiile unuia dintre cei mai faimoși conducători ai Egiptului Antic. Nu există faraon mai celebru decât Tutankhamon, Regele Copil, care a trăit doar 20 de ani. Comorile descoperite în mormântul său au fost expuse peste tot în lume.

Gazda documentarului, egiptologul Bob Brier, investighează misterul care înconjoară moartea prematură a tânărului faraon. A fost el victima unui complot criminal? Ce se poate spune despre moartea misterioasă a tinerei sale văduve și despre regele hitit cu care aceasta s-a logodit ulterior?