Mai frecvente la femei, varicele sunt mai mult decât o problemă estetică. Până la medicamente sau la operaţie, înainte de a încerca măsuri extreme sau chirurgicale pentru îndepărtarea varicelor, probabil ar trebui să daţi o şansă naturii prin câteva tratamente naturiste care chiar dau rezultate după cum spun cei care le-au încercat. Venele varicoase sunt vase de sânge umflate, bombate şi răsucite.

Natura îţi oferă un ajutor valoros pentru tratarea varicelor.

Trebuie să ai răbdare şi să urmezi tratamentul până când observi o îmbunătăţire a stării vaselor de sânge (în funcţie de stadiul lor, varicele pot chiar dispărea).

Pe lângă tratamentul natural, este indicat să eviţi să stai în picioare, iar dacă nu ai cum, ar fi bine să porţi ciorapi elastici compresivi sau bandaje care strâng. Este indicat şi repaus total la pat, cu picioarele ridicate, însoţit de băi şi de masaje ale zonei afectate.

Pentru cură externă

1. Se fac cataplasme cu 2 straturi de frunze de varză proaspete, peste care se aplică un pansament   pentru a păstra locul cald şi frunzele nemişcate. Se păstrează bandajul peste noapte. Varza are efect de descongestionare a ţesuturilor şi de activare a circulaţiei sângelui.

2. Începând cu luna mai până în luna septembrie, găseşti pe câmpuri flori de gălbenele. Odată uscate, din acestea poţi prepara o infuzie concentrată, din 4 linguri la 1 litru de apă, cu care poţi să faci băi locale. Infuzia poate fi consumată şi ca atare. Efectul gălbenelelor este de tonifiere a circulaţiei venoase şi limfatice şi de combatere a cheagurilor de sânge.

3. Din frunze de pătlagină poţi prepara infuzie şi decoct, pentru băi locale. Infuzia se prepară din 2-3 linguri la 1 litru de apă, iar decoctul, din 5-10 linguri de frunze proaspete la 1 litru de apă. Din frunze uscate poţi prepara un decoct (2-4 linguri la 1 litru de apă). Cu aceste leacuri poţi face băi locale, efectul lor fiind de combatere a cheagurilor de sânge şi de tonifiere a vaselor de sânge.

Pentru cură internă

4. Prepară un sirop din 50 g de usturoi curăţat şi fiert în 200 ml de apă. Filtrează, amestecă zeama astfel obţinută cu 50 g zahăr şi bea zilnic 2-3 linguri din acest sirop. Tot din usturoi, zdrobiţ şi lăsat la macerat 5 zile în alcool (cantitate egală) se prepară un remediu intern, din care se iau 2 linguriţe pe zi, timp de 10 zile.

5. Tot un remediu intern este şi infuzia din amestec din părţi egale de chiparos (frunze şi fructe), castan sălbatic (frunze, scoarţă şi fructe), alun (frunze), ginkgo (frunze) şi călin (scoarţă). Infuzează 2 linguriţe din amestec într-o cană cu apă fierbinte şi bea cel mult trei căni pe zi. Nu contează dacă le bei înainte sau după masă.

SFAT: Pentru reducerea varicelor, urmează o cură cu căpşuni, câte 1-1,5 kg de fructe pe zi, timp de 2 săptămâni.

Înfrumuseţarea picioarelor afectate de venele varicoase

– Evitaţi ortostatismul prelungit. În cazul în care acesta este inevitabil, mişcaţi-va picioarele cât de des puteţi. Mişcarea gleznei va stimula sângele din picioare şi va impulsiona circulaţia acestuia.

– Faceţi plimbări regulate pentru a vă consolida muşchii picioarelor şi a creşte fluxul sanguine.

– Evitaţi hainele care ar putea reduce fluxul de sânge.

– Păstraţi-vă un număr normal de kilograme. Astfel se va reduce presiunea asupra picioarelor.

– Pentru a ajuta la prevenirea umflării picioarelor şi gleznelor, reduceţi aportul de sare.

– Ridicaţi-vă picioarele de câte ori este posibil, mai ales când staţi mult pe scaun.

– Suplimentele de ginko biloba, gotu kola sau ardei iute s-au dovedit a îmbunătăţi circulaţia sanguină.

– Coenzimă Q10 ajută la oxigenarea ţesuturilor şi stimulează circulaţia.

– Vitamina C însoţită de bioflavonoide şi rutină ajută la tratarea varicelor, reducând tendinţa de coagulare a sângelui, accelerând vindecarea şi consolidând vasele de sânge.

– Scoarţa de stejar alb poate fi folosită pentru reducerea inflamării venelor, pentru construcţia ţesuturilor şi consolidarea vaselor de sânge.

– Acizii graşi esenţiali ajută la reducerea durerii şi inflamaţiei asociate cu varicele.

Sursa: http://www.frunza-verde.ro/retete-naturiste-pentru-combaterea-varicelor

S-a demonstrat ştiinţific, turmericul este mai puternic decât medicamentele. Vei regăsi mai jos, lista medicamentelor pe care le poate înlocui.

Probabil ai remarcat şi tu că, de la o vreme încoace, turmericul este una dintre vedetele superalimentelor, nu puţini fiind specialiştii care îl recomandă pentru o serie largă de afecţiuni.

Dar, poate că te-ai întrebat de ce este turmericul atât de special? Ei bine, să începem cu începutul.

În primul rând, turmericul (praf de curcumă sau şofran indian) este o plantă erbacee de aproximativ 90 de cm, perenă şi se găseşte în sudul Asiei, unde este folosită în special ca şi condiment (în mâncăruri) şi colorant alimentar.

Desigur că locuitorii acestor ţări cunosc puterile miraculoase ale acestei plante, iar cercetările actuale sugerează posible efecte pozitive în lupta împotriva cancerului, a bolii Alzheimer şi a bolilor de ficat.

Iar acestea sunt doar câteva dintre efectele benefice ale turmericul. Tot mai mulţi cercetători studiază această plantă şi au ajuns la concluzia că este utilă în nu mai puţin de 600 de cazuri, având extraordinare proprietăţi curative şi de prevenţie.

Astfel, specialiştii au ajuns la concluzia că turmericul poate înlocui cu succes medicamente ca:

1. Lipitor/ Atorvastatina (medicament care luptă împotriva colesterolului mărit). Un studiu publicat în 2008 a arătat că substanţele conţinute de turmeric pot lupta la fel de eficient ca Atorvastatina ( Lipitor este denumirea medicamentului) în disfuncţiile endoteliale, principala patologie a vaselor sangvine care pot duce la ateroscleroză. De asemenea, a avut efecte benefice şi în cazul celor care suferă de diabet (tipul 2).

2. Corticosteroizii (eficienţi în reducerea tumorilor, reacţiilor cutanate, etc). În mod normal, aceste substanţe sunt produse de organismul nostru; pot fi cumpărate şi sub formă de medicament, dar pot apărea reacţii adverse. Din fericire, încă din anul 1999 se ştie că antioxidantul curcumină, conţinut de turmeric, poate avea acelaşi efecte ca şi corticosteroizii, în tratarea uveitei, o boală teribilă ce afectează ochii. În 2003 s-a demonstrat că turmericul ( mai exact, curcumina) este foarte eficient în lupta împotriva cancerului, efectele sale fiind comparate cu cele ale Dexametazonei, un medicament recomandat în cazuri de insuficientă corticosuprarenală, edem cerebral acut; asociat chimioterapiei antineoplazice ca antiemetic.

3. Prozac şi alte antidepresive. Un studiu publicat în 2011 în jurnalul Acta Poloniae Pharmaceutica arată că antioxidantul curcumină, a redus cu succes comportamentul depresiv, în studiile realizate.

4. Aspirina (pentru subţierea sângelui). Conform anumitor studii realizate în urmă cu aproape 20 de ani, s-a demonstrat că curcumina din turmeric îi poate ajută pe oamenii predispuşi la tromboză vasculară; Această luptă împotriva cheagurilor de sânge (tromburilor, în termeni medicali) care duc la această afecţiune; eficientă în terapia anti-artrită.

5. Medicamente antiinflamatoare. În 2004 un studiu publicat în jurnalul Oncogene (o publicaţie internaţională care oferă săptămânal informaţii şi cercetări legate de cancer) a declarat că antioxioxidantul curcumină este o alternativă foarte bună pentru medicamente ca: aspirină, ibuprofen, feni-butazonă, diclofenac, dexametazonă şi alte antiinflamatoare care s-au dovedit a fi eficiente în lupta cu celulele afectate.

6. Metformina (medicament destinat diabeticilor). Cercetătorii din domeniul biochimiei au explorat efectele curcuminei în cazul diabetului şi au ajuns la concluzia că acest antioxidant activează AMPK (enzima care contribuie la producerea glucozei) şi anulează efectelele genei gluconeogenice (care suprimă producţia de glucoză în ficat) în celulele hepatomice (canceroase din ficat). Iar asta nu este tot. S-a descoperit că curcumina este de la 500 până la 100 000 de ori (în forma cunoscută ca şi tetrahidrocurcuminoide –THC) mai puternică decât metformina în activarea AMPK.

Încheiem cu cea mai importantă contribuţie a turmericului (curcumina). După cum probabil ştii deja, turmericul este extrem de eficient atunci când vorbim de boli cronice, precum cancerul. Astfel, turmericul are proprietăţi terapeutice remarcabile, fiind o competiţie serioasă pentru medicamentele tradiţionale, folosite în aceste cazuri.

Aşa că, dacă anumite tipuri de cancer sunt rezistente la medicamentaţia clasică, nu la fel se întâmplă şi în cazul turmericului, acesta demonstrându-şi eficacitatea împotriva acestor cancere rezistente la chimioterapie şi la terapia cu radiaţii.

În momentul de faţă, există mai bine de 27 de studii care arată că antioxidantul curcumină poate induce moartea sau sensibilizarea celulelor canceroase rezistente la medicamente multiple în cazul tratamentelor convenţionale.

Având în vedere toate aceste studii şi cercetări în cazul turmericului, nu este de mirare că din ce în ce mai mulţi oameni îl folosesc ca tratament alternativ sau adjuvant în tratarea bolilor cronice, precum cancerul şi multe altele, pe care le-am enumerat mai sus.

Acestea fiind spuse, începe să foloseşti doze mici de turmeric în fiecare zi, dacă este posibil. Pe lângă faptul că mâncarea ta va fi mai aromată şi mai gustoasă, poţi fi sigur că sănătatea ta va fi protejată.

Desigur, ar fi bine să cumperi doar turmeric certificat organic, pentru a beneficia de toate propritatile sale extraordinare.

Sursa: http://suntsanatos.ro/s-a-demonstrat-stiintific-turmericul-este-mai-puternic-decat-medicamentele-3726.html

Majoritatea alimentelor pe care le folosim au dublu rol: ele nu ne bucură doar papilele gustative, ci sunt antibiotice naturale şi ne pot ajuta la tratarea răcelilor, a infecţiilor şi a altor afecţiuni. Vă prezentăm mai jos lista celor mai cunoscute şi eficiente antibiotice naturale:

1. Uleiul de oregano

Uleiul de oregano este cel mai bun antibiotic natural, studiile repetate au arătat supremaţia acestui ulei. Este un bun antimicrobian ce ţine infecţiile departe. De peste trei mii de ani, uleiul de oregano a fost folosit pe scară largă împotriva unui număr mare de  afecţiuni. Acest ulei este antibacterian, antispasmodic, anestezic, antivenin, antiparazitic, antimicrobian, antifungic. Este bun împotriva bolilor tropicale, precum boala piciorului de atlet, înţepături de insecte, alergii, acnee, sinuzită, gingivită, combate problemele digestive, bronşita, răcelile şi lista poate continua.

Oregano este un condiment popular folosit mai ales în bucătăria italiană. Însă, el nu este grozav numai în arta culinară, este eficient şi ca antibiotic natural. Un articol din 2001 din Science Daily a confirmat că proprietăţile antibacteriene ale uleiului de oregano sunt eficiente şi împotriva stafilococilor, inhibând dezvoltarea acestor bacterii mult mai eficient, în comparaţie cu antibioticele standard folosite medical, precum penicilina sau streptomicina. Cercetătorul Paul Belaiche a demonstrat că uleiul de oregano poate distruge 96% dintre bacteriiile pneumococice, 83% dintre cele stafilococice şi 78% dintre enterococi, cei care provoacă gâtul iritat, febra, sindromul şocului toxic, cistita, anorexia şi infecţiile puternice.

2. Usturoiul

De ani de zile, usturoiul a ocupat un loc important în topul agenţilor curativi. Usturoiul are un efect miraculos asupra problemelor respiratorii, răcelii, temperaturii, etc. Are proprietăţi terapeutice ce fac foarte bine organismului.

În Primul Război Mondial se făceau cataplasme cu usturoi ce preveneau infectarea rănilor. În aceeaşi perioada, usturoiul era folosit împotriva timusului şi sepsisului (septicemiei). În anii ce au urmat, oamenii au observat beneficiile usturoiului şi în cazurile de atac de cord, hipertensiune, anumite forme de cancer, probleme cardiace, tromboză, tromboflebită, diabet, infecţii ale pielii şi multe altele.

Alicina din usturoi este o substanţă antimicrobiană ce acţionează ca un antibiotic natural. Această substanţă este eliberată atunci când usturoiul este zdrobit. Nicio altă plantă medicinală nu a atins multiplele beneficii ale usturoiului.

Usturoiul este unul dintre cele mai des întâlnite ingrediente folosite în preparatele româneşti. El este nu numai foarte gustos, dar este şi o plantă minune, pentru că are capacitatea să trateze o simplă infecţie la ureche dar şi o pneumonie periculoasă. Acesta conţine o mulţime de antioxidanţi care omoară bacteriile şi radicalii liberi din sânge şi protejează sistemul imunitar. Ingredientul activ al usturoiului, alicina, poate ataca şi distruge  virusuri sau infecţii puternice şi este chiar recomandat pentru copiii care au astm.

3. Echinacea

În antichitate, Echinacea era folosită mai ales pentru tratamentul rănilor deschise, a difteriei şi a otrăvirii. De câteva sute de ani este folosită şi în lupta cu bacteriile şi virusurile, ajutând în acelaşi timp sistemul imunitar. Este recunoscut faptul că poate distruge una dintre cele mai virulente bacterii, Staphylococcus aureus, “mâncătorul de carne”. Cea mai eficientă parte a plantei este rădăcina, din ea se extrag siropuri şi uleiuri. Florile şi seminţele sunt cel mai des folosite pentru ceaiuri. Este de asemenea eficientă în tratarea herpesului, a infecţiilor respiratorii, a răcelilor, a gripelor şi a alergiilor.

4. Ceapa

Ceapa îmbrăţişează proprietăţi medicinale, fiind bogată în flavonoide. Ea are calităţi diuretice şi antiinflamatorii, precum şi antioxidanţi puternici care ajută sănătăţii sistemului circulator, este duşman al diabetului, colesterolului ridicat, problemelor cardiace şi menţine buna funcţionare a tractului digestiv. Îşi face bine datoria şi împotriva răcelii şi tusei şi este un bun dezinfectant, mai ales pentru înţepături de  insecte sau răni superficiale provocate de animale.

Ceapa a fost folosită ca tratament pentru răceli şi tuse încă din Roma antică şi încă de pe atunci se ştia că ceapă are minunate calităţi medicinale, fiind un bun analgezic, antiinflamator şi un ajutor pentru circulaţia sângelui. Sulful din ceapă, cel care îi oferă mirosul şi gustul distinct, este şi cel care are proprietăţi antibacteriene. Siropul din ceapă poate lupta eficient cu răcelile dar şi cu tusea, mai ales cea seacă. Ceapă mică (salota sau esalota) are cel mai mare conţinut de fenoli şi antioxidanţi şi este cea mai eficientă ca antibiotic, fiind folosită şi în tratarea înţepăturilor de albină.

5. Ghimbirul

De peste două mii de ani, ghimbirul a fost unul dintre principalele ingrediente folosite în medicină alternativă. Aceasta datorită constituenţilor excepţionali din ghimbir – shogaol, zingeron şi gingerol, care îşi fac treaba ca agenţi antiinflamatori şi antibacterieni. Constituenţii au abilitatea de a ne ajuta la eliminarea mucusului, prevenind astfel problemele gastrointestinale sau respiratorii. Consumul regulat de ghimbir ajută la eliminarea stărilor de oboseală, ajută circulaţia, stabilizează nivelul de zahăr din sânge, ajută sistemul imunitar, comabte cancerul, acţionează ca analgezic.

6. Extractul din frunze de măslin

Extractul din frunze de măslin conţine oleuropeină, al cărei ingredient activ, acidul oleanolic, are proprietăţi puternice antibacteriene şi efecte antivirale. S-a demonstrat că este eficient în lupta împotriva infecţiilor, a herpesului, a oboselii cronice dar şi a alergiilor şi problemelor de piele. Pentru că funcţionează ca un antibiotic de spectru larg, se lupta deci şi cu răcelile şi gripele, cu problemele respiratorii şi sinuzita. Îi mai adăugăm şi capacitatea de a scade nivelul de zahăr din sânge, de a normaliza aritmiile, de a inhiba oxidarea şi de a relaxa arterele, de a trata durerile de dinţi, sau cele cauzate de artrită sau hemoroizi.

7. Extractul din seminţe de grapefruit

Extractul din seminţe de grapefruit (ESG), cunoscut pe plan mondial ca citricidal, este un antiviral natural, antifungic şi antiseptic. În această conjuncţie cu o varietate de substanţe antioxidante organismul are numai de câştigat. Este bun împotriva mai multor microbi, viruşi şi microorganisme, inclusiv paraziţi şi ciuperci – stafilococul, streptococul, salmonella, germeni hemofili, Escherichia, Helicobacter Pylori, chlamidiile, Amoeba histolytica, ciuperci de tip Candida albicans, herpes, etc.

ESG poate substitui numeroase medicamente şi preparate cu acţiune terapeutică puternică, pe care le folosim în tratamentul diferitelor afecţiuni.

Ştim deja că citricile au cel mai mare conţinut de vitamina C, care previne răcelile. Însă, extractul din citrice, mai ales cel de grapefruit, are proprietăţi antimicrobinene şi antibacteriene, fiind un excelent dezinfectant. Poate fi găsit în formă lichidă, capsule, tablete sau chiar spray. Poate trata şi eczemele produse de scutece la bebeluşi. Vitamina C este o substanţă vitală în dezvoltarea organismului, cu efecte importante în tratarea infecţiilor şi în creşterea capacităţii organismului de a se lupta cu ele. Un studiu al Universităţii Carolina de Nord a demonstrat că vitamina C a ajutat pacienţi să se vindece de muşcături de şarpe şi de infecţii virale şi bacteriene extrem de puternice.

Doze mari de vitamina C au abilitatea naturală de a rezolva diverse rezistenţe la antibiotice. În fiecare an, mii de oameni mor din cauza microbilor rezistenţi la antibiotice. Cifrele sunt în creştere. Fructele şi legumele vin cu acea porţie de vitamina C necesară organismului. Un nutrient solubil în apă, vitamina C are multiple roluri în organism. Ea atacă şi distruge microorganismele din corp inclusiv HIV, ajută sistemului imunitar, produce celule albe, repară celulele pielii distruse. Vitamina C este folosită ca remediu şi împotriva difteriei şi a poliomielitei.

8. Probioticele şi Bifidus Acidophilus

Probioticele sau substanţele fermentate au efecte inactiv ca antibiotice naturale dacă în ele nu se regăsesc microbi precum bifido acidophilus şi lactobacillus acidophilus. Medicii spun că un consum regulat de probiotice alături de antibiotice permit schimbarea microflorei, a bacteriilor  bune, în tractul digestiv.

9. Uleiul de cocos

Mary G. Enig,  biochimist cu doctorat în nutriţie, este cea care a descoperit potenţialul uleiului de cocos. Ea spune că organismul nostru foloseşte un ingredient-minune din acest ulei – monolaurin – pentru a se lupta cu diferite boli şi infecţii, virusuri şi bacterii. A fost chiar un caz foarte mediatizat în SUA, în care un bebeluş născut cu HIV, a scăpat de virus, după ce a fost hrănit cu formulă de lapte bogată în ulei de cocos. Recent, un medic din Florida a observat rezultate excelente când a tratat pacienţii cu helicobacter – o bacterie periculoasă prezentă în stomac. Luau o linguriţă de ulei de cocos virgin de trei ori pe zi. Medicul a recunoscut că uleiul de cocos a fost mult mai eficient decât alte antibiotice pe care obişnuia să le prescrie.

10. Ceaiul verde

Bogat în EGCG (epigallocatechin gallate), ceaiul verde este un alt antibiotic natural ce oferă numeroase beneficii favorabile organismului. Epigallocatechinele gallate (EGCG) ajută la moderarea pierderilor de energie pe parcusul unei zile.

Cercetători de la Universitatea Northwestern spun că polifenolii din ceaiul verde dizolvaţi în apă cu puţină sare pot produce elemente antiobiotice non-toxice. Atunci când întâlnesc o bacterie, o distrug. Elementele antioxidante din ceaiul verde fortifică sistemul imunitar şi ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. Ceaiul verde combate E-coli şi Streptococcus în combinaţie cu alte antibiotice.

11. Mierea

Mierea a fost folosită dintotdeauna ca antibiotic natural în tratarea diverselor afecţiuni sau boli. Datorită proprietăţilor antivirale, antiseptice, antiinflamatoare, enzimelor antibacteriene, mierea previne multiplicarea şi dezvoltarea anumitor bacterii. Potrivit unor cercetări recente, albinele includ un factor proteic cunoscut sub numele de defensin-1, în miere.

Specialiştii spun că iau în considerare posibilitatea de a include defensin-1 în medicamentele viitoare ce vor fi folosite în lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice.

Cel mai delicios dar şi mai mortal agent, când vine vorba de bacterii şi virusuri, este mierea de Manuka, ce provine din Australia şi Noua Zeelandă. Ea poate să ucidă o varietate largă de patogeni, chiar şi periculosul virus, “mâncător de carne”, Staphylococcus aureus, care duce la septicemii mortale. În plus, cercetătorii au observat că virusurile şi bacteriile tratate cu această miere nu au devenit rezistente la efectele ei. Mierea de Manuka poate trata şi ulcerul, răni infectate deschise, răcelile şi gripele comune, dar şi tusea.

12. Turmericul

Turmericul, condimentul auriu, prin prezenţa curcuminei – ingredientul său forte, are efecte puternice ca antibiotic şi antiseptic. Substanţele antiinflamatorii protejează organismul de invazia unor bacterii specifice. Este bun împotriva tăieturilor, rănilor grave, lepră, psoriazis, eczeme, scabie, cancer şi de asemenea pentru ficat, inimă, tractul digestiv. Turmericul previne şi dezvoltarea tumorilor.

13. Chimenul

Cultivat originar din zona Marii Mediteraneene, chimenul este unul din acele condimente care are o aromă distinctă şi un gust destul de puternic. Uleiul esenţial extras din acest condiment are un conţinut mare de compuşi antibacterieni, care pot oferi ajutor sistemului imunitar. De asemenea, condimentul folosit în preparate culinare cât mai des, poate preveni răcelile de sezon.

14. Eucaliptul

Iată un antiseptic natural, folosit şi ca un puternic antiinflamator, care poate să se lupte cu infecţii, bacterii, ciuperci şi virusuri. Cel mai adesea este regăsit sub formă de ceai, însă poate fi găsit şi sub formă de extract, ulei sau sirop. Uleiul de eucalipt era folosit în Australia de aborigeni pentru tratarea infecţiilor şi a rănilor şi pentru a reduce febra. În secolul 19 era folosit ca dezinfectant în spitale. Apoi s-a descoperit că acţionează şi ca expectorant, deci este un bun remediu pentru tuse. Uleiul de eucalipt nu trebuie ingerat direct, ci diluat sau folosit mai degrabă pentru masajul pieptului, al gatului şi al frunţii.

Surse: http://www.doctorulzilei.ro/top-10-antibiotice-naturale/

http://stiri.apropotv.ro/news/top-10-antibiotice-naturale-ascunse-in-camara-ta-12121221

Eticheta de super-alimente este acordată ca premiu alimentelor cu mare denstitate nutritivă, care conţin mai mulţi nutrienţi şi antioxidanţi decât altele.

Se poate supravieţui doar cu câteva super-alimente, dar mesele nu prea umplu stomacul. Cu toate acestea, corpul le acceptă ca alimente, mai uşor decât pe majoritatea suplimentelor şi extractelor. Aşa că mâncaţi hrană bună şi adăugaţi super-alimentele.

Acestea sunt cele şapte super-alimente de luat în consideraţie:

1 Chlorella

Chlorella este o algă atât de mică, încât până la apariţia microscopului, oamenii nici măcar n-au ştiut de existenţa ei. Considerată cea mai verde fiinţă de pe Pământ, ea conţine o cantitate uriaşă de clorofilă, dar şi alte principii active, care fac din această algă un medicament extraordinar de puternic, pe care merită să-l cunoaştem şi să-l folosim.

Chlorella este tratată de majoritatea ca supliment alimentar. Dar este de fapt un aliment. Pe la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, era considerată o soluţie pentru foametea din lume, deoarece este foarte uşor de cultivat şi colectat din iazurile de apă dulce sau lacurile făcute de om.

Ideea a fost abandonată, deoarece pereţii celulari ai chlorellei erau prea tari pentru a fi digeraţi. Dar între timp, a fost dezvoltată o tehnică de a sparge mecanic pereţii celulari ai algei, fără a afecta calitatea nutritivă. Astăzi, majoritatea mărcilor care vând chlorella vor specifica: “pereţi celulari sparţi”, indicând că nutrienţii sunt uşor asimilabili.

Chlorella este un fitonutrient cheie care conţine elementele constitutive ale vieţii, inclusiv acid nucleic, aminoacizi, polizaharide, beta-glucani, peptide şi vitamine. Acizii nucleici transferă informaţii genetice de la o generaţie la alta şi sunt, prin urmare, blocuri de construcţie a vieţii.

Beneficii:
– conţinut mare de proteine,
– conţine beta-caroten,
– conţine clorofilă,
– conţine factor de creştere chlorella,
– bogată în calciu,
– bogată în fier,
– bogată în zinc,
– bogată în vitamina E,
– bogată în tiamină (vitamina B1),
– bogată în riboflavină (vitamina B2),
– bogată în niacina (vitamina B3),
– bogată în vitamina B6,
– bogată în acid folic,
– bogată în vitamina B12,
– bogată în biotină,
– bogată în potasiu,
– bogată în fosfor.

2 Spirulina

2. Spirulina sau alga albastră-verde, este un alt super-aliment verde condensat. Deşi e considerată o algă, tehnic este un tip de bacterie unicelulară benefică sau o încrucişare între bacterie şi algă, conţinând elemente de la ambele tipuri de microorganisme. Spirulina se gaseşte în formă de spirală, bogată în substanţe nutritive, descoperită în lacurile naturale alcaline din America de Sud şi Africa. Timp de secole această plantă a reprezentat o parte importantă a regimului alimentar al multor comunităţi. Din 1970 spirulina a fost din ce în ce mai mult studiată şi cunoscută, fiind utilizată pe scară largă ca supliment alimentar.

Spirulina are un conţinut ridicat de proteine vegetale (50-63%) – de trei sau patru ori mai mare decât cel întâlnit în carnea de peşte sau cea de vită – şi multiple vitamine (depăşeşte de 3-4 ori cantitatea de vitamina B12 întâlnită în ficatul de animale) care lipsesc în mod normal în cazul unei diete vegetariene. Spirulina conţine minerale (fier, potasiu, sodiu, magneziu, fosfor, calciu, etc.), are un nivel important de betacaroten ce are rolul de a proteja celulele (de 5 ori mai mare decât morcovii şi de 40 de ori mai mare decât spanacul), un volum crescut de acid gama-linoleic (care reduce colesterolul şi previne apariţia bolilor de inima) şi ficocianină (substanţă găsită în spirulină care inhibă formarea cancerului de colon) etc.

Printre cele mai importante şi benefice efecte ale spirulinei pentru sănătate (în cazul consumului regulat al acestei plante) se regăseşte, fără îndoială şi pierderea în greutate. Scăderea numărului de kilograme se va face natural, iar corpului îi vor fi furnizate toate vitaminele importante, aminoacizi şi substanţe nutritive pentru organism, precum şi proteinele necesare.

Spirulina nu conţine zahăr şi carbohidraţi. Aceasta acţionează ca un inhibitor puternic al apetitului şi reduce considerabil greutatea corporală, în timp. Desigur, consumul de spirulină trebuie însoţit de o dietă sănătoasă, naturală, în care se poate consuma ceai verde şi alte produse alimentare ce pot contribui la o scădere sănătoasă şi treptată în greutate.

O altă calitate a spirulinei este aceea că ea poate corecta anemia în cazul copiilor subnutriţi. Spirulina este de asemenea, foarte eficientă împotriva melanozei şi keratozei cauzate de intoxicaţia cronică cu arsenic.

Printre alte efecte benefice ale spirulinei se enumeră:
– protejează împotriva febrei fânului şi reduce inflamaţia declanşată de artrită,
– ajută la reducerea nivelului de colesterol şi trigliceride rele din sânge, îmbunătăţind, în general, sănătatea cardiovasculară datorită faptului că este o sursă rară de acid linoleic (care mai este prezent în laptele matern),
– ajută la diminuarea problemelor provocate de diabetul de tip 2, scăzând nivelurile de zahăr din sânge,
– are efect antioxidant, diminuand degradarea muşchilor şi epuizarea după exerciţiile fizice, îmbunătăţind starea generală de sănătate.

În cele mai multe dintre cazuri, alături de spirulină pentru tratarea unor boli, medicul va prescrie şi alte tratamente medicamentoase. Spirulina nu este un medicament, însă atunci când este folosită ca sursă suplimentară de nutrienţi poate preveni apariţia unor afecţiuni ce au la bază deficienţe nutriţionale. Cercetările medicale au demonstrat deja că spirulină oferă beneficii organismului uman, contribuind la echilibrul şi sănătatea acestuia.

3 Kale (varză furajeră)

Toate tipurile de varză cunoscute astăzi (kale, conopidă, varză de Bruxelles, savoy, varză albă şi cea roşie, broccolli) s-au dezvoltat din prima varză sălbatică, datorită cultivării şi selecţiilor repetate, generaţie după generaţie, practicate de oameni încă de pe vremea primelor culturi. Varza sălbatică există încă şi este o plantă bienala (cu un ciclu de viaţă derulat pe o perioada de 2 ani) ce apare în flora spontană din multe regiuni ale ţării. În primul an ea dezvoltă o rozetă de frunze bogate, groase şi cărnoase, iar anul următor o tulpină înalta de peste 1 m ce poartă numeroase flori galbene. Ca şi restul verzelor care au urmat-o, se înmulţeşte prin seminţe.

În ultimii ani, kale îşi câştigă treptat dar sigur, popularitatea. Este considerată o plantă super-nutrient, una dintre cele mai sănătoase de pe planetă, care poate aduce beneficii semnificative. Este bogată în calorii, fibre, calciu şi potasiu, vitamina A, B6, C, K, cupru, fier, mangan, fosfor. Principalele atribute sunt legate mai ales de cantităţile mari de antioxidanţi: carotenoide, flavonoide, luteină şi zeaxantina. Pe lângă antioxidanţi, conţinutul substanţial de fibre ajută bilă, scade nivelul colesterolului şi reduce riscul atacurilor de cord, mai ales cînd este consumat în stare crudă.

Vitamina K este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi cunoscuţi, care reduce sau chiar înlătură riscul apariţiei cancerului. Această vitamina este esenţială pentru o varietate largă de funcţii ale organismului.

Kale e o plantă care rezistă la temperaturi scăzute, fiind una dintre puţinele ce supravieţuieşte în grădini până toamna foarte târziu. Cele mai bune, ca în cazul tuturor plantelor proaspete, sunt frunzele tinere, verde-închis, cu aspect ferm şi tulpini crocante. Pot fi păstrate, dacă nu sunt spălate, până la o săptămâna la frigider, în pungi de plastic bine sigilate.

Din kale se pot prepara salate, sosuri de verdeaţă, se poate adăuga la supe, ciorbe, fierturi, tigăi, omlete sau papare, ghiveciuri cu legume sau gratinată la cuptor. Am găsit reţete de chipsuri din kale, sau ca ultim trend în materie de topping pentru pizza. Poate fi folosită în reţete similare verzei albe, la sarmale, sau ca substitut la preparatele din spanac.

Dacă aveţi grădină, căutaţi un site online de unde vă puteţi procura seminţe şi ajutaţi la readucerea verzei kale în bucătăria noastră.

4 Cacao

Cacaua e un super-aliment care este uşor de mâncat sub formă de ciocolată. Cacaua este baza ciocolatei şi are cel mai înalt indice ORAC (Oxygen Radical Absorption Capacity/capacitate de absorbţie a radicalilor oxigenului) dintre toate alimentele.

Beneficiile pe care le are pentru sănătate pudra de cacao şi boabele de cacao sunt certe. Vorbim despre cacao neprelucrată, despre pudra raw de cacao dar şi despre pudra integrală de cacao, din care nu au fost extrase grăsimile. Şi asta pentru că anumite grăsimi din boabele de cacao sunt cele care aduc cele mai mari beneficii.
– menţine sănătatea inimii,
– cacaua conţine antioxidanţi care ajută organismul să scape de radicalii liberi care duc la celule deteriorate şi boli,
– antioxidanţii ajută de asemenea, la prevenirea bolilor cardiovasculare,
– aport de flavonoide. Plantele produc anumiţi compuşi numiţi flavonoide, care sunt benefice pentru oameni. Cacaua conţine flavonoide cum ar fi epicatechina, catechine şi procyanidins, care sunt antioxidanţi foarte puternici şi protejează împotriva radicalilor liberi.
– curată vasele de sânge. Flavonoidele din pudra de cacao protejarea organismului de boli cardiovasculare prin efectul de curăţare a vaselor de sânge. Efectul apare imediat după consum dar este cu adevărat eficient la consumul constat de pudra de cacao sau ciocolată neagră. S-a stabilit că începând de la două pătrăţele de ciocolată neagră consumată pe zi, în fiecare zi, beneficiile sunt evidente. Este vorba despre ciocolata fără adaos de grăsimi care conţine cel puţin 75% pudră de cacao integrală.
– ciocolata previne diabetul de tip 2. Pudra de cacao şi ciocolata sănătoasă au proprietăţi antiinflamatorii care ajută la reducerea riscului de diabet de tip 2. În plus poate controla nivelul de insulină. Beneficiile apar în urma consumului constant, a maximum două-trei pătrăţele de ciocolată neagră pe zi.
– cacaoa/ciocolata neagră protejează împotriva problemelor cardiovasculare şi îmbunătăţeşte funcţionarea creierului.

Pudră de cacao consumăm rar ca atare, deşi aroma este extrem de plăcută, gustul este dificil. Dar, pudra de cacao are calitatea de a fi activată în combinaţie cu proteine şi dacă este încălzită. Adică soluţia perfectă este ciocolată caldă cu lapte (vegetal sau de vacă). Când pudra de cacao este încălzită, se eliberează şi mai mulţi antioxidanţi. S-a dovedit că o ceaşcă de cacao fierbinte conţine mai mulţi antioxidanţi decât un pahar de vin roşu sau decât unul de ceai. Îndulcitorul ideal pentru această băutură este mierea sau melasa. Mierea se adaugă după prepararea băuturii pentru a nu-şi pierde calităţile, după ce băutură se răcoreşte.

5 Seminţele de chia

Seminţele de chia sunt bogate în Omega-3 şi spre deosebire de seminţele de in, nu trebuie măcinate. Ele sunt un pic mai scumpe decât seminţele de in, dar oferă mai mulţi nutrienţi şi de asemenea protejează împotriva bolilor de inima. Consumate crude sau prăjite, întregi sau măcinate, în amestecuri de salate, cu cereale cu lapte ori cu sucuri naturale, aceste seminţe sunt o sursă excelenţă de fibre, proteine, acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6, antioxidanţi, vitamine, minerale şi aminoacizi. Au proprietăţi ce previn îmbătrânirea precoce, inhibă apetitul, iar o lingură de seminţe asigură energia unei persoane pe durata întregii zile. Sunt utile diabeticilor, având un indice glicemic scăzut, dar şi atleţilor, pentru rezistenţă şi hidratare şi de asemenea protejează împotriva bolilor de inimă.

Astăzi, din ce în ce mai mulţi nutriţionişti şi medici recomandă integrarea acestor seminţe miraculoase pentru sănătate în dietele de slăbit, dar şi în regimurile alimentare pentru anumite afecţiuni, datorită conţinutului bogat de nutrienţi şi antioxidanţi extrem de valoroşi pentru buna funcţionare a organismului.

-oferă rapid senzaţia de saţietate şi ajută la slăbit,
-oferă energie organismului şi întăresc sistemul imunitar,
-seminţele de chia previn apariţia diabetului,
-ajută digestia şi previn apariţia bolilor gastrointestinale,
-seminţele de chia previn afecţiunile cardiovasculare,
-combat tulburările de somn şi stimulează relaxarea organismului,
-previn apariţia cancerului,
-au proprietăţi antiinflamatoare,
-îmbunătesc funcţiile creierului,
-împiedică îmbătrânirea prematură şi sporesc longevitatea,
-întăresc oasele şi previn osteoporoză.

6 Seminţele şi uleiurile de cânepă

Seminţele şi uleiurile de cânepă sunt disponibile la magazine şi online. Ele furnizează ceea ce mulţi consideră echilibrul perfect între Omega-3, 6 şi 9.

Ele sunt bogate în fibre şi alţi nutrienţi de baza, oferind o combinaţie proteică completă. Seminţele de cânepă şi uleiurile mai conţin micronutrienti anticancerigeni şi care sporesc sănătatea inimii.
Creşterea cânepii industriale este legală în România, deoarece nu conţine practic nici un pic de THC. Având un gust similar cu seminţele de pin şi de floarea soarelui, seminţele de cânepă pot fi folosite în orice reţetă. În ceea ce priveşte conţinutul nutritiv, sămânţa de cânepă decorticată conţine în principiu 30% proteine, 42% grăsime şi 15% carbohidraţi.

Pentru diabetici, indicele glicemic al seminţelor de cânepă decorticate este considerat mic datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi. Seminţele sunt de asemenea pline de nutrienţi care moderează nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, seminţele de cânepă decorticate conţin 30% proteine, din care 65% este proteină uşor de digerat, numită şi edestină. Aceasta joacă un rol important pentru organism deoarece este uşor de digerat şi stimulează producerea de anticorpi care întăresc sistemul imunitar şi ne feresc de efectele nocive ale radicalilor liberi.

Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate produce (leucină, lizină, metionină, fenilalanină, triptofanul, valină şi treonină).

Deşi nu există nici o doză zilnică recomandată de acizi graşi esenţiali, mulţi experţi recomandă un minim de 3% de calorii din acizi graşi Omega-6 şi 1% din Omega-3. Femeile însărcinate şi cele care alăptează ar trebui să dubleze aceste doze. O lingură de ulei de cânepă sau 2 linguri de seminţe de cânepă decorticate conţin aproximativ 6.6 grame de Omega-6 şi 2.2 grame de Omega-3 – exact doză necesară pentru o dietă de 2000 de calorii.

7  Sucul de noni

Sucul de noni care este crud şi nu denaturat, amplifică imunitatea şi este medicinal.

Beneficiile pe care le poate obţine organismul consumând suc de noni:
– sucul de noni consumat ca şi supliment alimentar pe stomacul gol reduce inflamatiile,
– întăreşte sistemul imunitar,
– curată aparatul digestiv,
– reglează funcţiile celulare,
– repară celulele deteriorate,
– îmbunătăţeşte transportul oxigenului în celule,
– măreşte energia şi buna dispoziţie,
– elimină bacteriile patogene, ajută la reproducerea celulelor T care joacă un rol important în lupta contra bolilor,
– normalizează hipertensiunea, fluidifică fluxul sanguin prevenind formarea cheagurilor.

Noni nu este un medicament ci un suc pur 100% obţinut dintr-o plantă indoneziană (Morinda Citrifolia), de secole folosită de popoarele asiatice, ca reconstituent, datorită calităţilor, autenticităţii, purităţii şi beneficiilor sale.

Atraşi de “miracolele” seculare realizate de noni, cercetătorii au început să facă studii pe această plantă din care a reieşit ceva incredibil: Noni conţine vitamine, minerale, enzime, oligoelemente şi steroli, şi s-a mai descoperit că Noni conţine întregul spectru de aminoacizi, care fac din ea un izvor perfect de proteine.

Cu toţii putem avea beneficii de la acest fruct, care în insulele din Pacific este folosit de secole:
– la copii, pentru a se dezvoltă armonios, la adolescenţi, pentru a atenua problemele pielii cu erupţii şi schimbările de nestăpânit ale stării de spirit, la sportivi, pentru a avea rezultate mai bune, la oamenii de afaceri, pentru eliminarea stresului, la femei, pentru a avea pielea mai tonică, pentru a fi mai frumoase, la persoanele în vârstă, pentru a combate toate acele fenomene tipice îmbătrânirii.

Doză zilnică recomandată este de 2 plicuri de 30 ml, împărţite între dimineaţă şi seară. Este recomandat să se consume sucul pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul dejun şi cină sau înainte de a merge la culcare. Pentru a ajuta absorbţia şi funcţiile digestive, ideal ar fi ca sucul să fie ţinut puţin în gură înainte de a fi înghiţit, astfel încât preţioasele substanţe pe care le conţine să poată fi absorbite mai întâi de mucoasa orală.

La final, nu putem să nu menţionăm şi sucul de aloe vera. Din nou, ar trebui să fie organic şi neamestecat cu altceva. Sucul de aloe vera este întăritor al sistemului imunitar şi foarte bun din punct de vedere medicinal.

Surse: http://viataverdeviu.ro/descopera-cele-sapte-alimente-cu-cea-mai-mare-densitate-nutritiva-de-pe-pamant/

http://www.naturalnoni.ro/beneficii-suc-noni.php

http://www.formula-as.ro/2012/1040/medicina-naturii-44/chlorella-sanatatea-are-culoarea-verde-15655

Celebrul medic oftalmolog american, Dr. Steven G. Pratt, în lucrarea sa intitulată “Super Alimente Rx” afirmă: “Organismul uman nu poate produce vitamina C. Aceasta este hidrosolubilă şi nu este reţinută de corp. De aceea organismul are nevoie de o aprovizionare permanentă pentru a păstra o concentraţie adecvată la nivel celular şi sanguin. Vitamina C, împreună cu alţi nutrienţi importanţi conţinuţi de citrice, joacă un rol important în reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice. Un nivel scăzut de vitamina C a fost asociat cu creşterea mortalităţii, cu precădere din cauza cancerului şi a afecţiunilor cardiovasculare.” De asemenea există o legătură strânsă între o cantitate scăzută de vitamina C în organism şi cancerul gastric, oral şi esofagian.

Citricele sunt un veritabil remediu anticancer. Ele nu ajută doar la combaterea gripelor şi răcelilor: portocalele, fructele de grapefruit şi lămâile contribuie la fixarea în organism a unor antioxidanţi care luptă împotriva cancerului.

Ultimele cercetări privind dieta mediteraneană care include un consum mare de citrice, este asociată unui risc scăzut de apariţie a cancerului de sân, pulmonar, pancreatic, de colon, de rect şi de col uterin. S-a demonstrat că toate citricele conţin numeroşi agenţi anticancerigeni .

Deasemenea, puterea flavonoidelor din citrice este uimitoare. Ele sunt antioxidante şi antimutagenice. Aceasta reprezintă proprietatea de prevenire a apariţiei mutaţiilor la nivel celular şi implicit de prevenire a apariţiei cancerului sau a altor afecţiuni cronice. Acest lucru uimitor se datorează puterii miraculoase a flavonoidelor de absorbţie a razelor ultraviolete, de protecţie a ADN-ului şi de capacitatea de a interacţiona cu carcinogenii.

Citricele – un puternic detoxifiant natural şi factor alcalinizant al organismului

Steve Meyerowitz, un naturopat foarte cunoscut din Statele Unite, afirmă în cartea sa “Posturi cu sucuri naturale şi detoxifierea”: “Majoritatea fructelor, în special citricele sunt solvenţi puternici. Conţinutul lor bogat în apă spală tractul digestiv, rinichii şi purifică fluxul sanguin. Lămâia este cel mai puternic solvent, urmat de lămâia verde, ananasul şi grapefruitul. Toate au un efect detoxifiant asupra ficatului şi a vezicii biliare.“

Dr. Robert O. Young, microbiolog şi nutriţionist, faimos pentru cercetările sale privind alimentaţia alcalină a concluzionat cu argumente solide că echilibrarea ph-ului din organism poate face adevărate minuni pentru sănătate. „ …grapefruitul, lămâia, limeta, sunt fructe alcaline, miraculoase în acest sens, deşi multă vreme au fost considerate acide datorită acidului citric din compoziţie. Însă ele au un conţinut redus de zaharuri şi multe săruri de potasiu în compoziţie, ceea ce le face alcaline.”

Citricele – sursă naturală de energie şi bună-dispoziţie

Citricele au de asemenea un efect puternic asupra sistemului nervos, atenuând fluctuaţiile dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajutând la eliminarea stărilor depresive şi a anxietăţii. Acidul folic (vitamina B9) conţinut de citrice contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos. Acidul folic este cel care reglează eliberarea de serotonină (hormonul bunei-dispoziţii) în organism.

Iată care sunt avantajele pe care le aduc cele mai importante citrice organismului tău:

Lămâia

Lămâiul (Citrus limon) este originar din India, dar miraculoasele lămâi, sunt folosite şi apreciate încă din secolul al IV-lea şi pe teritoriul nostru. Arabii sunt cei care l-au cultivat în regiunea sudică a Mării Mediterane. Sicilia este principalul producător de ulei de lămâie (Aetheroleum citri), dar nu trebuie uitate nici centrele din insula Cipru, California şi Florida.

Calităţile excepţionale ale sucului de lămâie sunt recunoscute încă din antichitate. Egiptenii preparau o băutură specială numită Antica, ce conţinea suc de lămâie şi usturoi, pe care o foloseau pentru a-i menţine sănătoşi şi plini de putere pe sclavii care munceau, în soarele torid al deşertului. Se pare că efectele miraculoase ale acestei băuturi care curăţă vasele de sânge şi le menţine elasticitatea, asigură o viaţă lungă şi sănătoasă, erau bine cunoscute de preoţii egipteni. De asemenea în Africa, sucul de lămâie a fost folosit cu succes în cazul epidemiei de holeră.

Lămâia este un fruct cu virtuţi surprinzătoare şi care are efecte extraordinare asupra sănătăţii noastre, în special datorită cantităţii mari de vitamina C pe care o conţine, dar şi datorită altor componente cum sunt: vitamina B, vitamina A, fosfor, potasiu, magneziu, calciu, proteine, carbohidraţi şi flavonoide (substanţe care deţin proprietăţi cu rol antioxidant şi anticancerigen).

S-a constat că lămâia distruge celulele canceroase. Mulţi cercetători au constatat efectul de reducere rapidă a chisturilor şi tumorilor prin consumul sucului proaspăt de lămâie. Unele studii afirmă că lămâia este de mare utilitate în toate tipurile de cancer, dar mai ales în cancerul de colon, cancerul de sân, în cancerul de prostată şi de asemeni în cancerul de plămân şi de pancreas.

– sporeşte rezistenţa organismului în faţă infecţiilor

– contribuie la menţinerea sănătăţii inimii, nervilor şi ţesutului muscular

– este un agent antimicrobian cu spectru larg, eficient în infecţiile bacteriene şi cu ciuperci

– regularizează tensiunea arterială crescută

– are efect antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi

– contribuie la vindecarea rănilor

Lămâia este un preţios aliment antidepresiv, combate stresul şi bolile nervoase. Consumată în mod regulat, reduce considerabil stările de anxietate, retrezeşte buna dispoziţie şi optimismul.

Pe lângă faptul că are un conţinut bogat în vitamina C, lămâia îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, protejează corpul de infecţii şi acţionează ca un astringent. Persoanele care se confruntă cu infecţii ale tractului urinar pot consuma cu încredere suc de lămâie deoarece vor scapa de ele încetul cu încetul. Nici cele care suferă de artrită sau reumatism nu vor fi dezamăgite de efectele miraculoase ale acestui citric. Pentru combaterea greţurilor sau arsurilor stomacale, stoarceţi suc de lămâie în apă fierbinte şi beţi amestecul. Nu în ultimul rând, pentru a avea o pielea frumoasă şi strălucitoare aplicaţi o felie de lămâie pe faţă la perioade de timp regulate.

Lămâia poate fi consumată atât în întregime, deoarece şi pulpa şi coaja sunt foarte bogate în principii active necesare sănătăţii noastre, dar poate fi consumată şi separat – fie numai zeamă sau sucul propriu-zis de lămâie, ori în anumite condiţii numai coaja sa, care şi ea este bogată în uleiuri volatile şi în flavonoide. Ca să aibă mai mult suc, rulează lămâia în palme preţ de câteva secunde sau scufund-o în apă caldă. În acest fel, pulpa fructului se separă de coajă şi sucul va ieşi din abundenţă.

Uleiul volatil de lămâie, este cel care face ca mirosul lămâilor să fie inconfundabil. El se extrage din coaja de lămâie, fie în centre specializate, unde prin anumite modalităţi mecanice se poate extrage un ulei superior, fie îl putem extrage chiar în casă. Datorită uleiului volatil, lămâile cresc imunitatea, astfel că forţa de apărare a organismului în faţă bolilor infecţioase este mult mai mare. În felul acesta lămâile sunt bactericide, în cazul bolilor infecţioase de natură digestivă sau respiratorie. În caz de rău de transport, două picături de ulei esenţial de lămâie puse într-o linguriţă de zahăr fac să dispară imediat greţurile. Uleiul volatil de lămâie ne ajută să ne curăţăm pielea mâinilor, pătate de sucuri de fructe sau de legume. În atomoterapie (terapia cu uleiuri aromatice) uleiul volatil de lămâie, este indicat în afecţiuni circulatorii (anemie, degerături, varice), în afecţiuni digestive (diabet, litiază biliară, gastro-enterită), în afecţiuni ale ficatului, vărsături, litiaze, în afecţiuni ale capului (migrene), laringită, tonifiant gingival, sinuzită şi în afecţiuni ale aparatului respirator (astm, bronşită).

Grapefruit

Grapefruit-ul este un detoxifiant alcalin, natural şi puternic care ajută organismul să scape de microbii dăunători şi contribuie la întărirea sistemului imunitar împotriva altor atacuri şi acţionează asupra sistemului digestiv şi a ficatului . De asemenea, grapefruitul stimulează refacerea ţesuturilor şi împiedică dezvoltarea tumorilor. Acţiunea sa de detoxifiere se combină în mod armonios cu un efect puternic de oprire a dezvoltării bacteriilor, ciupercilor, paraziţilor şi virusurilor. Grapefruitul mai conţine substanţe fitochimice protectoare care îmbunătăţesc imunitatea şi stimulează vindecarea rănilor.

– benefic pentru stările de imunodeficienţă

– adjuvant în răceală şi gripă

– util în prevenirea şi tratamentul bolilor de inimă şi arteriale şi al pietrelor la vezica biliară

– stimulează digestia şi eliminarea reziduurilor

– împiedică formarea pietrelor de oxalat de calciu în rinichi

– stimulează metabolismul grăsimilor

– scade nivelul de colesterol din sânge

Extractul din sâmburi de grapefruit este un agent activ antimicrobian natural, cu o sferă largă de acţiune împotriva streptococilor, stafilococilor, salmonellei, microbacteriilor şi a altor agenţi patogeni.

Grapefruitul este un excelent remediu antistres şi este un ingredient cheie al producţiei de serotonină, care este cunoscută ca fiind „hormonul fericirii”.

Precauţie: Sucul de grapefruit creşte disponibilitatea unor medicamente. Dacă luaţi medicamente pe cale orală, consultaţi-vă medicul pentru a vă asigura că nu interferează cu acestea.

O jumătate de grapefruit înainte de fiecare masă este ideală pentru a inhiba poftă de mâncare şi dintre toate citricele enumerate, el conţine cei mai mulţi antioxidanţi. În plus, inhibă tumorile şi repară ADN-ul celulelor canceroase. Studii recente arată că grapefruit-ul reduce riscul apariţiei pietrelor la rinichi, protejează împotriva cancerului la colon şi favorizează apariţia enzimelor. Singurul dezavantaj pe care îl prezintă este acela că poate dăuna efectelor anumitor medicamente.

Portocala

Acest fruct citric are capacitatea de a contribui la ingestia fibrelor şi a flavonoidelor (metaboliti secundari ai plantelor) pe care le întâlnim în pieliţele albicioase pe care le înlăturăm înainte de a mânca portocala. Bogat în fitonutrienti, acest fruct ameliorează problemele cu ficatul şi afecţiunile cardiace. Dacă mănânci o singură portocală pe zi, îi oferi organismului aportul de vitamina C şi acid folic de care are nevoie:

– ajută la protecţia împotriva cancerului

– protejează organismul împotriva atacului cerebral

– scad nivelul colesterolului din sânge

– îmbunătăţesc absorbţia fierului

– contribuie la vindecarea rănilor

– ajută la întărirea plămânilor într-un mediu poluat

– păstrează sănătatea pielii

– protejează împotriva tensiunii arteriale şi a alergiilor.

Consumul de portocale ajută la menţinerea nivelurilor optime de energie, din punct de vedere emoţional, amplifică bucuria şi entuziasmul, aduce vitalitate şi claritate mentală.

Pomelo

Pomelo poate elimina toxinele, conţine puţine calorii, dar multă vitamina C. Nutriţioniştii recomandă acest fruct persoanelor care vor să ia un mic dejun sănătos.

Mandarina

În cazul mandarinei, vitamina C nu este la fel de prezenţa ca la celelate citrice menţionate. Ea conţine însă o doză suficientă care oferă provitamina A, vitamina B, calciu şi potasiu.

Portocala roşie

Aceasta este un tip de portocală care se culege mai târziu decât specia menţionată anterior. Ea este bogată în betacaroten şi provitamina A.

Lămâia verde (lime)

Tratează cancerul, conţine vitamina C alcalină. Lămâia verde (lime) este recomandată mai ales în dieta-tratament pentru dezechilibrele digestive, având o reacţie alcalină în tractul gastrointestinal.

– are un rol important în prevenirea şi tratarea cancerului

– îmbunătăţeşte sănătatea tuturor ţesuturilor musculare şi absorbţia fierului

– sporeşte eficienţă sistemului imunitar

– conţine o cantitate mare de calciu şi fosfor

– este recomandată şi pentru menţinerea unei bune sănătăţi a dinţilor

Lămâia verde are un efect tonic şi energizant asupra organismului, înviorează şi aduce bună-dispoziţie.

Sfat: Când cumpăraţi citrice, alegeţi întotdeauna fructele care sunt grele în raport cu dimensiunea lor, cu coajă fermă şi strălucitoare. Acestea conţin cel mai mult suc. Puteţi consumă citricele în diverse forme: ca atare, în salate de fructe sau în cure cu sucuri (pentru o mai mare eficienţă). 

Fructele ajută organismul uman şi îi întăreşte sistemul imunitar, aşa că le poţi include fără griji în alimentaţia familiei tale. Una dintre acestea este alcalinizarea mediului intern. Acesta este reprezentat de sânge şi limfa. Organismul uman se simte bine într-un mediu uşor alcalin. Acesta este afectat de produsele procesate, excesul de carne, dar şi de poluanţii din aer. Organismul ştie să transforme acidul citric în săruri ale acidului citric cu efect alcalinizant. Cel mai bun efect se observă la populaţiile mediteraneene care sunt extrem de longevive. Citricele fac parte din dietă lor zilnică, alături de peste şi legume.

Sfatul nutriţioniştilor: consumă până la jumătate de kilogram de citrice diferite în fiecare zi. Alături de acestea, varza, cartofii, merele şi perele produc un efect puternic de alcalinizare în interiorul organismului.

Surse: http://dr-catalin-luca.ro/site/remedii-si-alimente-vindecatoare/alimente-remediu/citricele-izvor-de-sanatate.html

http://www.perfecte.ro/de-mamici/citricele-si-beneficiile-pe-care-le-aduc-sanatatii-familiei-tale.html

 

Dovleacul, dincolo de gustul minunat şi de aroma înmiresmată pe care o are, poate oferi organismului nostru numeroase beneficii nutriţionale. Coaja groasă şi de culoare galben-portocalie este principalul indiciu al cantităţii mari de antioxidanţi şi beta-caroten pe care le conţine.

Dovleacul este unul dintre cele mai nutritive fructe. Este plin de antioxidanţi şi de vitamine, dar puterea lui este dată, în special de betacaroten, o provitamină care este transformată de organism în vitamina A.

Dovleacul a început să fie folosit încă de acum câteva milenii drept remediu împotriva unor afecţiuni precum abcesul pulmonar, bronşiectazia şi dependenţa de opiu. Medicina tradiţională chineză a fost cea care a demonstrat proprietăţiile curative ale dovleacului acum mult timp.

Betacarotenul este cunoscut pentru întărirea sistemului imunitar, este esenţial pentru sănătatea ochilor şi este chiar asociat cu prevenirea bolilor de inimă.

Conţinutul bogat de vitamina A previne cancerul

Pulpa de dovleac conţine vitamina A, vitaminele E, C, săruri minerale, hidraţi de carbon şi protide. Astfel, 100 de grame de dovleac asigură aproximativ 70% din aportul zilnic necesar de vitamina A, care la fel ca şi celelalte substanţe are rol esenţial în menţinerea sănătăţii organismului. Vitamina A, de exemplu, are un rol esenţial în prevenirea cancerului, cataractei, aterosclerozei şi oferă organismului o protecţie antioxidantă extraordinară. Un studiu realizat la Kansas State University demonstrează faptul că vitamina A reduce considerabil riscul apariţiei emfizemului pulmonar, mai ales la fumătorii pasivi.

Beta-carotenul reglează glicemia

Beta-carotenul are efecte antiinflamatoare şi antioxidante, diminuand posibilitatea apariţiei diabetului şi reglând valoarea glicemiei în sânge. Consumul de carotenoizi scade riscul apariţiei hiperglicemiei dar şi al cancerului pulmonar.

Seminţele de dovleac, sursă de sănătate la îndemână

Seminţele de dovleac au cele mai puternice efecte terapeutice, ele conţin proteine, magneziu, potasiu şi zinc. Studiile sugerează că seminţele de dovleac au o mulţime de beneficii pentru sănătate: opresc mărirea glandei prostatice, scad riscul apariţiei pietrelor la rinichi şi ajută chiar la prevenirea depresiei. Consumul seminţelor de dovleac ajută la eliminarea paraziţilor intestinali, desfundă vasele de sânge şi regleza colesterolul. De asemenea, ele sunt de mare ajutor şi în tratamentele adjuvante ale leucemiei, sclerozei în plăci sau alte boli de acest gen, greu vindecabile. Seminţele mai conţin şi fitosteroli care reduc colesterolul şi chiar previn anumite tipuri de cancer.

Oricum ai alege să prepari dovleacul, nu uită să păstrezi seminţele. Scoate-le pe un prosop de hârtie, şterge-le puţin şi apoi bagă-le la cuptor într-o tavă, aşezate într-un singur strat. Nu le coace la temperaturi înalte, pentru a nu-şi pierde proprietăţile benefice. Sunt tocmai bune de ronţăit la filmul de seară, în locul floricelelor de porumb.

Alte beneficii curative ale dovleacului

Dovleacul încetineşte procesul de îmbătrânire şi împiedică apariţia bolilor cardiovasculare, datorită conţinutului mare de antioxidanţi. Poţi apela la consumul de dovleac atunci când suferi de afecţiuni digestive precum constipaţia sau diareea, deoarece pulpă de dovleac are efecte laxative. Acest produs mai este indicat în cazul tulburărilor hormonale, împotriva hiperexcitabilităţii sau pentru femeile care depăşesc perioada tulburărilor de menopauza. Se spune că dovleacul face minuni şi în cazul proaspetelor mămici care nu au suficient lapte matern pentru micuţii lor. Poţi folosi dovleacul şi pentru uz extern, atunci când încerci să tratezi arsuri, inflamaţii sau abcese. Măştile pentru ten care conţin piure de dovleac sunt extrem de eficiente. Foarte multe creme şi tratamente cosmetice includ dovleacul în compoziţia lor.

Cum poate fi consumat dovleacul?

Poţi alege să consumi dovleacul în stare crudă, fiind foarte sărac în grăsimi şi calorii. Îl poţi prepara şi sub formă de piureuri înăbuşite. Dovleacul este excelent şi în plăcinte, salate sau în supe. Sucul de dovleac este la fel de recomandat, având un rol foarte important în tratarea cancerului şi a maladiilor cardiovasculare.

Sursa: http://www.sanatateatv.ro/articole/alimentatie/proprietatile-curative-ale-dovleacului/