Acum 30 de ani, chimistul american Linus Pauling, laureat al premiului Nobel, a făcut un experiment prin care a administrat megadoze de vitamina C bolnavilor de cancer aflaţi în stadii avansate. Pacienţilor internaţi în institutul care îi poartă numele le erau introduse prin perfuzie cantităţi uriaşe de vitamina C, aşa numitele megadoze, de 10-15 g (adică de 160-250 de ori doză zilnică recomandată!), obţinându-se rezultate mai mult decât promiţătoare. Nu se putea vorbi de o vindecare completă a cancerului aflat în stadii terminale, dar pacienţii se simţeau mai bine, aveau mai puţine dureri, în unele cazuri apărea stagnarea sau chiar remisia formaţiunilor tumorale. În medie, pacienţii trataţi cu vitamina C au trăit de patru ori mai mult decât cei care nu au luat megadoze din această vitamină.
Adevărul este că vitamina C este una dintre cele mai cunoscute şi mai utilizate vitamine de promovare a sănătăţii. Foarte multe persoane aleg să-şi administreze pe cale orală vitamina C pentru răceală, gripă, scopul acestei administrări fiind protejarea sistemului imunitar. De asemenea, există dovezi puternice care atestă abilitatea vitaminei C de a proteja organismul împotriva afecţiunilor cardiovasculare, problemelor de sănătate prenatală, afecţiunilor oculare, artrită şi chiar împotriva îmbătrânirilor pielii.
Baza ştiinţifică din spatele eficacităţii vitaminei C se datorează spectrului larg antioxidant şi capacităţii acesteia de a proteja structurile celualare şi ADN-ul împotriva radicalilor liberi. De asemenea, vitamina C joacă un rol esenţial în activarea enzimelor care produc colagen, o proteină structurală cheie a vaselor sanguine, a pielii şi a altor ţesuturi, oferind astfel posibilitatea de a ajuta la construirea şi repararea ţesuturilor.
Anul acesta, o echipă de cercetători de la Universitatea din Kansas a testat relatările efectelor vitaminei C în doze mari, administrată unui grup de subiecţi umani şi a constatat că aceasta are capacitatea de a eradica în mod eficient celulele canceroase lăsând în acelaşi timp celulele sănătoase intacte.
Bazându-se pe muncă de pionierat desfăşurată în perioada anilor 1970 de către regretatul Linus Pauling, un chimist de la Universitatea de Stat din Oregon, care astăzi este recunoscut că fiind cel mai important susţinător la nivel mondial al puterilor terapeutice ale vitaminei C, noile studii de cercetare au implicat injectarea de doze mari de vitamina C direct în celulele de cancer ovarian. Testele au fost efectuate în vitro într-un laborator, precum şi direct, atât la şoareci cât şi unui grup de 22 de subiecţi umani. Potrivit BBC News, testele au arătat rezultate favorabile, în toate cele trei modele, vitamina C distrugând în mod eficient celulele canceroase ovariene, evitând în acelaşi timp celulele sănătoase.
Evident, aceste studii au declanşat valuri de critici din partea lumii medicale, mai mult sau mai puţin întemeiate şi interesate. S-a încercat şi reproducerea experimentelor în alte clinici, raportându-se triumfalist că tratamentul lui Linus Pauling nu funcţionează. Ce au omis, însă să spună detractorii a fost că Piuling administra megadozele de vitamina C intravenos, în timp ce în studiile care încerau să-i reproducă rezultatele, aceeaşi vitamină era luată oral, ceea ce schimba datele problemei. Dacă intravenos vitamina C de sinteză administrată în doze mari, are efecte puternice, luată oral, ea are efecte practic inexistente asupra cancerului.
Un studiu de mare amploare a verificat efectele de prevenire a cancerului în urmă administrării de vitamina C de sinteză. Unui număr de peste 10.000 de persoane le-au fost administrate câte 500 mg (de 8 ori doză normală) de acid ascorbic pe zi, vreme de opt ani. La sfârşitul studiului, rezultatele au fost dezastruoase: nicio diferenţă între cei care luau vitamina C sintetică şi cei care luau un remediu fals (placebo). Lucrurile s-au schimbat fundamental atunci când s-au făcut studii privitoare la efectele vitaminei C organice în cancer. De exemplu, într-un studiu făcut pe femei ajunse la menopauza, s-a demonstrat că cele care consumau 200 mg de vitamina C organică din fructe şi legume, au avut o incidenţă a cancerului la sân cu 63% mai redusă faţă de cele care consumau doar 60 mg de vitamina C organică pe zi. Alte studii privitoare la acţiunea anticancerigenă a vitaminei C organice au demonstrat eficiența acesteia în prevenirea cancerului gurii, gâtului, esofagului, plămânilor, stomacului, colonului, rectului, prostatei.
În timp ce acest studiu este îndeajuns de convingător, obstacolele care stau în calea de a obţine o acceptare pe scară largă includ replicarea acestora pe un număr mult mai mare de subiecţi. Cu toate acestea, mai mult ca sigur acest lucru nu se va întâmpla vreodată. Motivul este următorul: companiile farmaceutice nu sunt foarte interesate de beneficiile substanţelor naturale, cum ar fi vitamina C, care le poate decima industria cancerului în valoare de peste câteva miliarde de dolari.
“Deoarece vitamina C nu are potenţialul de a fi brevetată, dezvoltarea sa nu va fi sprijinită de către companiile farmaceutice.”, a declarat Chen Qi, autorul principal al acestui studiu.
Iată partea şocantă:
Pacienţii cu cancer sunt sfătuiţi de către medicul oncolog să înceteze administrarea tuturor suplimentelor naturale şi tratamentelor pe care le desfăşoară, în special vitamina C, atunci când sunt supuşi unui tratament de chimioterapie sau radioterapie.
De ce? Din cauza convingerilor convenţionale potrivit cărora vitamina C acţionează doar ca un antioxidant, fapt ce poate contracara teoretic mecanismul pro-oxidant al radiaţiilor şi al chimioterapiei, făcându-l mai puţin eficace.
Adevărul este scos la iveală de către studiile din domeniu care au descoperit că vitamina C, de fapt, funcţionează sinergic cu tratamentul convenţional în diferite tipuri de cancer. De asmeenea, administrarea acestei vitamine previne deteriorarea celulelor sănătoase şi prin urmare, reduce efectele secundare nedorite.
Nerecunoaşterea valorii tratamentului integrat – intervenţii naturale şi convenţionale – este un fapt şocant, dar cu toate acestea, nu vom putea să spunem mai multe decât a făcut-o deja Chen Qi.
Deoarece vitamina C nu are potenţialul de a fi brevetată, dezvoltarea să nu va fi sprijinită de către companiile farmaceutice.
Sursa: http://www.e-dimineata.ro/adevarul-ascuns-despre-vitamina-c-si-cancer/
http://www.almeea.ro/cancerul-poate-fi-oprit-cu-ajutorul-unor-doze-uriase-de-vitamina-c/