Informaţiile prezentate în acest documentar răstoarnă multe dintre teoriile pe care este construită istoria Romaniei. Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizează recuperarea adevărului istoric.

Rezultatele cercetărilor recente de paleogenetică realizate la Hamburg, Germania, pe oase şi dinţi din situri româneşti de acum 3000-5000 de ani, pun sub semnul întrebării teoriile pe care se bazează istoria oficială a României. Este actuala populaţie a României continuatoarea populaţiilor tracice şi pretracice de acum 3000 – 5000 de ani? Suntem noi înrudiţi genetic cu italienii? Iată doar două dintre multele întrebări tulburătoare la care acest film documentar doreşte să răspundă cu argumente bine întemeiate.

Dacii, “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, aşteaptă să li se facă dreptate!

(Daniel Roxin)

Poporul român este continuatorul dacilor, nu și al romanilor, iar filmul Dacii – Noi dezvăluiri, prin dovezile istorice și probele materiale pe care le prezintă, considerăm că va dovedi acest lucru.

Realizat prin contribuția mai multor personalități, inclusiv doi istorici, documentarul pe care îl oferim astăzi spre vizionare, completează într-o manieră mai riguroasă, mai științifică filmul Dacii – Adevăruri tulburătoare, demolând teoria falsă a romanizării Daciei.

Câți dintre români știu oare că dacii liberi i-au atacat, după anul 106, pe romanii din provincia cucerită și că au obținut și victorii asupra lor? Că retragerea romanilor din Dacia a fost făcută ca urmare a presiunilor dacilor liberi? Că aceștia au atacat Imperiul Roman, la sud de Dunăre, și după retragerea aureliană din anul 271?… Sau câți știu că în secolul III după Christos, dacii liberi au reușit, pentru o scurtă perioadă, să unifice zona sudică, din Balcani, a Daciei lui Burebista? Cam cât de romanizați puteau să fie dacii ca să facă aceste lucruri?

Cu siguranță, multe dintre lucrurile prezentate în acest film vor fi, pentru publicul larg, surprize de proporți.

(Daniel Roxin)

Nipru, s-a extins în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafaţă de peste 350.000 kmp. Numele sau a fost dat de descoperirile făcute în anii 1884 şi 1893 în localităţile Cucuteni din judeţul Iaşi şi Tripolie, lângă Kiev, Ucraina.

Evoluţia civilizaţiei Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 i.e.n, interval temporal ce aparţine epocii neolitice. Organizarea socială şi structura comunităţilor sunt foarte avansate pentru acea perioada.

Este una dintre cele mai spectaculoase civilizaţii cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor şi decorului pictat sau incizat pe vase şi statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei şi a metalelor (cupru şi aur), cât şi datorită întrebărilor pe care le ridică, multe din păcate încă fără răspuns.

La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost descoperite vestigiile celei mai mari civilizații ale preistoriei.

Mai veche decât cele egiptene, sumeriene sau grecești, Civilizația Culturii Cucuteni controla teritorii ce sunt acum situate pe cuprinsul a 3 state: România, Rep. Moldova și Ucraina.

Cea mai importantă civilizaţie preistorică a lăsat în cele 2 milenii şi jumătate de existenţă un număr impresionant şi variat de artefacte, reprezentând cel mai bogat inventar atribuit vreodată unei civilizaţii.

Marile muzee ale lumii sunt interesate să găzduiască artefacte aparţinând civilizaţiei neolitice Cucuteni – Tripolie.

În cele trei capitole ale documentarului vom afla multe lucruri interesante despre locuitorii acestei civilizaţii preistorice. Oraşele cucteniene ce aparţineau perioadei de mijloc a culturii, atingeau din punct de vedere al densităţii, dimensiuni impresionante. De exemplu zona sitului Talianty din Ukraina avea aproximativ 450 ha, peste 2700 case, 100 străzi şi adăpostea peste 10.000 de locuitori. Aceste aşezări au urme de fortificaţii şi indică un nivel socio-cultural mult mai avansat decât am fost noi lăsaţi să credem sau am fost învăţaţi în şcoală.

În documentarul lui Tibor Kocsis, Roşia Montană este un sat cu case vechi de secole. Un sat unde oamenii îşi preţuiesc pământul, biserica şi străbunii. Un sat înconjurat de munţi care ascund tone de aur, argint şi alte minereuri valoroase.

Acest tablou pitoresc este distorsionat de camioanele care huruie pe străzile satului. Din cauza celor ce-şi doresc cele 3.000 de tone de aur şi cele 1.600 de tone de argint de sub Roşia Montană, urletul motoarelor de camioane, buldozere şi excavatoare amplifică parcă necazurile oamenilor.

Unii vor să plece – se mulţumesc cu ce primesc de la canadieni – cei mai mulţi însă, nu se dau bătuţi, nu vor pleca şi vor rămâne fideli pământului în mijlocul căruia s-au plămădit, chiar dacă le este din ce în ce mai greu să trăiască într-o localitate care parcă în mod intenţionat a fost ruptă de restul ţării.

Filmul lui Tibor Kocsis este cel mai premiat documentar despre Roşia Montană. Vă propunem să-l revedem împreună la 10 ani de la lansare.

New Eldorado – The curse of Roşia Montană:  http://www.cultureunplugged.com/play/6167/New-Eldorado

“Proiectul minier – în impas. Roşia Montană – un câmp de luptă. Roşienii – o comunitate divizată, în tranşee. Şi totodată în căutarea unei vieţi …normale, aparent imposibil de găsit.” – Fabian Daub, regizor al documentarului lansat în 2012.

În călătoria pe care v-o propunem către trecutul îndepărtat al Europei vi se va prezenta o nouă perspectivă asupra istoriei antice. Multe dintre lucrurile pe care le credeați deja bine stabilite vor fi zdruncinate. Fapte și evenimente puțin cunoscute vor veni să redefinească istoria. – Daniel Roxin