Eticheta de super-alimente este acordată ca premiu alimentelor cu mare denstitate nutritivă, care conţin mai mulţi nutrienţi şi antioxidanţi decât altele.

Se poate supravieţui doar cu câteva super-alimente, dar mesele nu prea umplu stomacul. Cu toate acestea, corpul le acceptă ca alimente, mai uşor decât pe majoritatea suplimentelor şi extractelor. Aşa că mâncaţi hrană bună şi adăugaţi super-alimentele.

Acestea sunt cele şapte super-alimente de luat în consideraţie:

1 Chlorella

Chlorella este o algă atât de mică, încât până la apariţia microscopului, oamenii nici măcar n-au ştiut de existenţa ei. Considerată cea mai verde fiinţă de pe Pământ, ea conţine o cantitate uriaşă de clorofilă, dar şi alte principii active, care fac din această algă un medicament extraordinar de puternic, pe care merită să-l cunoaştem şi să-l folosim.

Chlorella este tratată de majoritatea ca supliment alimentar. Dar este de fapt un aliment. Pe la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, era considerată o soluţie pentru foametea din lume, deoarece este foarte uşor de cultivat şi colectat din iazurile de apă dulce sau lacurile făcute de om.

Ideea a fost abandonată, deoarece pereţii celulari ai chlorellei erau prea tari pentru a fi digeraţi. Dar între timp, a fost dezvoltată o tehnică de a sparge mecanic pereţii celulari ai algei, fără a afecta calitatea nutritivă. Astăzi, majoritatea mărcilor care vând chlorella vor specifica: “pereţi celulari sparţi”, indicând că nutrienţii sunt uşor asimilabili.

Chlorella este un fitonutrient cheie care conţine elementele constitutive ale vieţii, inclusiv acid nucleic, aminoacizi, polizaharide, beta-glucani, peptide şi vitamine. Acizii nucleici transferă informaţii genetice de la o generaţie la alta şi sunt, prin urmare, blocuri de construcţie a vieţii.

Beneficii:
– conţinut mare de proteine,
– conţine beta-caroten,
– conţine clorofilă,
– conţine factor de creştere chlorella,
– bogată în calciu,
– bogată în fier,
– bogată în zinc,
– bogată în vitamina E,
– bogată în tiamină (vitamina B1),
– bogată în riboflavină (vitamina B2),
– bogată în niacina (vitamina B3),
– bogată în vitamina B6,
– bogată în acid folic,
– bogată în vitamina B12,
– bogată în biotină,
– bogată în potasiu,
– bogată în fosfor.

2 Spirulina

2. Spirulina sau alga albastră-verde, este un alt super-aliment verde condensat. Deşi e considerată o algă, tehnic este un tip de bacterie unicelulară benefică sau o încrucişare între bacterie şi algă, conţinând elemente de la ambele tipuri de microorganisme. Spirulina se gaseşte în formă de spirală, bogată în substanţe nutritive, descoperită în lacurile naturale alcaline din America de Sud şi Africa. Timp de secole această plantă a reprezentat o parte importantă a regimului alimentar al multor comunităţi. Din 1970 spirulina a fost din ce în ce mai mult studiată şi cunoscută, fiind utilizată pe scară largă ca supliment alimentar.

Spirulina are un conţinut ridicat de proteine vegetale (50-63%) – de trei sau patru ori mai mare decât cel întâlnit în carnea de peşte sau cea de vită – şi multiple vitamine (depăşeşte de 3-4 ori cantitatea de vitamina B12 întâlnită în ficatul de animale) care lipsesc în mod normal în cazul unei diete vegetariene. Spirulina conţine minerale (fier, potasiu, sodiu, magneziu, fosfor, calciu, etc.), are un nivel important de betacaroten ce are rolul de a proteja celulele (de 5 ori mai mare decât morcovii şi de 40 de ori mai mare decât spanacul), un volum crescut de acid gama-linoleic (care reduce colesterolul şi previne apariţia bolilor de inima) şi ficocianină (substanţă găsită în spirulină care inhibă formarea cancerului de colon) etc.

Printre cele mai importante şi benefice efecte ale spirulinei pentru sănătate (în cazul consumului regulat al acestei plante) se regăseşte, fără îndoială şi pierderea în greutate. Scăderea numărului de kilograme se va face natural, iar corpului îi vor fi furnizate toate vitaminele importante, aminoacizi şi substanţe nutritive pentru organism, precum şi proteinele necesare.

Spirulina nu conţine zahăr şi carbohidraţi. Aceasta acţionează ca un inhibitor puternic al apetitului şi reduce considerabil greutatea corporală, în timp. Desigur, consumul de spirulină trebuie însoţit de o dietă sănătoasă, naturală, în care se poate consuma ceai verde şi alte produse alimentare ce pot contribui la o scădere sănătoasă şi treptată în greutate.

O altă calitate a spirulinei este aceea că ea poate corecta anemia în cazul copiilor subnutriţi. Spirulina este de asemenea, foarte eficientă împotriva melanozei şi keratozei cauzate de intoxicaţia cronică cu arsenic.

Printre alte efecte benefice ale spirulinei se enumeră:
– protejează împotriva febrei fânului şi reduce inflamaţia declanşată de artrită,
– ajută la reducerea nivelului de colesterol şi trigliceride rele din sânge, îmbunătăţind, în general, sănătatea cardiovasculară datorită faptului că este o sursă rară de acid linoleic (care mai este prezent în laptele matern),
– ajută la diminuarea problemelor provocate de diabetul de tip 2, scăzând nivelurile de zahăr din sânge,
– are efect antioxidant, diminuand degradarea muşchilor şi epuizarea după exerciţiile fizice, îmbunătăţind starea generală de sănătate.

În cele mai multe dintre cazuri, alături de spirulină pentru tratarea unor boli, medicul va prescrie şi alte tratamente medicamentoase. Spirulina nu este un medicament, însă atunci când este folosită ca sursă suplimentară de nutrienţi poate preveni apariţia unor afecţiuni ce au la bază deficienţe nutriţionale. Cercetările medicale au demonstrat deja că spirulină oferă beneficii organismului uman, contribuind la echilibrul şi sănătatea acestuia.

3 Kale (varză furajeră)

Toate tipurile de varză cunoscute astăzi (kale, conopidă, varză de Bruxelles, savoy, varză albă şi cea roşie, broccolli) s-au dezvoltat din prima varză sălbatică, datorită cultivării şi selecţiilor repetate, generaţie după generaţie, practicate de oameni încă de pe vremea primelor culturi. Varza sălbatică există încă şi este o plantă bienala (cu un ciclu de viaţă derulat pe o perioada de 2 ani) ce apare în flora spontană din multe regiuni ale ţării. În primul an ea dezvoltă o rozetă de frunze bogate, groase şi cărnoase, iar anul următor o tulpină înalta de peste 1 m ce poartă numeroase flori galbene. Ca şi restul verzelor care au urmat-o, se înmulţeşte prin seminţe.

În ultimii ani, kale îşi câştigă treptat dar sigur, popularitatea. Este considerată o plantă super-nutrient, una dintre cele mai sănătoase de pe planetă, care poate aduce beneficii semnificative. Este bogată în calorii, fibre, calciu şi potasiu, vitamina A, B6, C, K, cupru, fier, mangan, fosfor. Principalele atribute sunt legate mai ales de cantităţile mari de antioxidanţi: carotenoide, flavonoide, luteină şi zeaxantina. Pe lângă antioxidanţi, conţinutul substanţial de fibre ajută bilă, scade nivelul colesterolului şi reduce riscul atacurilor de cord, mai ales cînd este consumat în stare crudă.

Vitamina K este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi cunoscuţi, care reduce sau chiar înlătură riscul apariţiei cancerului. Această vitamina este esenţială pentru o varietate largă de funcţii ale organismului.

Kale e o plantă care rezistă la temperaturi scăzute, fiind una dintre puţinele ce supravieţuieşte în grădini până toamna foarte târziu. Cele mai bune, ca în cazul tuturor plantelor proaspete, sunt frunzele tinere, verde-închis, cu aspect ferm şi tulpini crocante. Pot fi păstrate, dacă nu sunt spălate, până la o săptămâna la frigider, în pungi de plastic bine sigilate.

Din kale se pot prepara salate, sosuri de verdeaţă, se poate adăuga la supe, ciorbe, fierturi, tigăi, omlete sau papare, ghiveciuri cu legume sau gratinată la cuptor. Am găsit reţete de chipsuri din kale, sau ca ultim trend în materie de topping pentru pizza. Poate fi folosită în reţete similare verzei albe, la sarmale, sau ca substitut la preparatele din spanac.

Dacă aveţi grădină, căutaţi un site online de unde vă puteţi procura seminţe şi ajutaţi la readucerea verzei kale în bucătăria noastră.

4 Cacao

Cacaua e un super-aliment care este uşor de mâncat sub formă de ciocolată. Cacaua este baza ciocolatei şi are cel mai înalt indice ORAC (Oxygen Radical Absorption Capacity/capacitate de absorbţie a radicalilor oxigenului) dintre toate alimentele.

Beneficiile pe care le are pentru sănătate pudra de cacao şi boabele de cacao sunt certe. Vorbim despre cacao neprelucrată, despre pudra raw de cacao dar şi despre pudra integrală de cacao, din care nu au fost extrase grăsimile. Şi asta pentru că anumite grăsimi din boabele de cacao sunt cele care aduc cele mai mari beneficii.
– menţine sănătatea inimii,
– cacaua conţine antioxidanţi care ajută organismul să scape de radicalii liberi care duc la celule deteriorate şi boli,
– antioxidanţii ajută de asemenea, la prevenirea bolilor cardiovasculare,
– aport de flavonoide. Plantele produc anumiţi compuşi numiţi flavonoide, care sunt benefice pentru oameni. Cacaua conţine flavonoide cum ar fi epicatechina, catechine şi procyanidins, care sunt antioxidanţi foarte puternici şi protejează împotriva radicalilor liberi.
– curată vasele de sânge. Flavonoidele din pudra de cacao protejarea organismului de boli cardiovasculare prin efectul de curăţare a vaselor de sânge. Efectul apare imediat după consum dar este cu adevărat eficient la consumul constat de pudra de cacao sau ciocolată neagră. S-a stabilit că începând de la două pătrăţele de ciocolată neagră consumată pe zi, în fiecare zi, beneficiile sunt evidente. Este vorba despre ciocolata fără adaos de grăsimi care conţine cel puţin 75% pudră de cacao integrală.
– ciocolata previne diabetul de tip 2. Pudra de cacao şi ciocolata sănătoasă au proprietăţi antiinflamatorii care ajută la reducerea riscului de diabet de tip 2. În plus poate controla nivelul de insulină. Beneficiile apar în urma consumului constant, a maximum două-trei pătrăţele de ciocolată neagră pe zi.
– cacaoa/ciocolata neagră protejează împotriva problemelor cardiovasculare şi îmbunătăţeşte funcţionarea creierului.

Pudră de cacao consumăm rar ca atare, deşi aroma este extrem de plăcută, gustul este dificil. Dar, pudra de cacao are calitatea de a fi activată în combinaţie cu proteine şi dacă este încălzită. Adică soluţia perfectă este ciocolată caldă cu lapte (vegetal sau de vacă). Când pudra de cacao este încălzită, se eliberează şi mai mulţi antioxidanţi. S-a dovedit că o ceaşcă de cacao fierbinte conţine mai mulţi antioxidanţi decât un pahar de vin roşu sau decât unul de ceai. Îndulcitorul ideal pentru această băutură este mierea sau melasa. Mierea se adaugă după prepararea băuturii pentru a nu-şi pierde calităţile, după ce băutură se răcoreşte.

5 Seminţele de chia

Seminţele de chia sunt bogate în Omega-3 şi spre deosebire de seminţele de in, nu trebuie măcinate. Ele sunt un pic mai scumpe decât seminţele de in, dar oferă mai mulţi nutrienţi şi de asemenea protejează împotriva bolilor de inima. Consumate crude sau prăjite, întregi sau măcinate, în amestecuri de salate, cu cereale cu lapte ori cu sucuri naturale, aceste seminţe sunt o sursă excelenţă de fibre, proteine, acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6, antioxidanţi, vitamine, minerale şi aminoacizi. Au proprietăţi ce previn îmbătrânirea precoce, inhibă apetitul, iar o lingură de seminţe asigură energia unei persoane pe durata întregii zile. Sunt utile diabeticilor, având un indice glicemic scăzut, dar şi atleţilor, pentru rezistenţă şi hidratare şi de asemenea protejează împotriva bolilor de inimă.

Astăzi, din ce în ce mai mulţi nutriţionişti şi medici recomandă integrarea acestor seminţe miraculoase pentru sănătate în dietele de slăbit, dar şi în regimurile alimentare pentru anumite afecţiuni, datorită conţinutului bogat de nutrienţi şi antioxidanţi extrem de valoroşi pentru buna funcţionare a organismului.

-oferă rapid senzaţia de saţietate şi ajută la slăbit,
-oferă energie organismului şi întăresc sistemul imunitar,
-seminţele de chia previn apariţia diabetului,
-ajută digestia şi previn apariţia bolilor gastrointestinale,
-seminţele de chia previn afecţiunile cardiovasculare,
-combat tulburările de somn şi stimulează relaxarea organismului,
-previn apariţia cancerului,
-au proprietăţi antiinflamatoare,
-îmbunătesc funcţiile creierului,
-împiedică îmbătrânirea prematură şi sporesc longevitatea,
-întăresc oasele şi previn osteoporoză.

6 Seminţele şi uleiurile de cânepă

Seminţele şi uleiurile de cânepă sunt disponibile la magazine şi online. Ele furnizează ceea ce mulţi consideră echilibrul perfect între Omega-3, 6 şi 9.

Ele sunt bogate în fibre şi alţi nutrienţi de baza, oferind o combinaţie proteică completă. Seminţele de cânepă şi uleiurile mai conţin micronutrienti anticancerigeni şi care sporesc sănătatea inimii.
Creşterea cânepii industriale este legală în România, deoarece nu conţine practic nici un pic de THC. Având un gust similar cu seminţele de pin şi de floarea soarelui, seminţele de cânepă pot fi folosite în orice reţetă. În ceea ce priveşte conţinutul nutritiv, sămânţa de cânepă decorticată conţine în principiu 30% proteine, 42% grăsime şi 15% carbohidraţi.

Pentru diabetici, indicele glicemic al seminţelor de cânepă decorticate este considerat mic datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi. Seminţele sunt de asemenea pline de nutrienţi care moderează nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, seminţele de cânepă decorticate conţin 30% proteine, din care 65% este proteină uşor de digerat, numită şi edestină. Aceasta joacă un rol important pentru organism deoarece este uşor de digerat şi stimulează producerea de anticorpi care întăresc sistemul imunitar şi ne feresc de efectele nocive ale radicalilor liberi.

Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate produce (leucină, lizină, metionină, fenilalanină, triptofanul, valină şi treonină).

Deşi nu există nici o doză zilnică recomandată de acizi graşi esenţiali, mulţi experţi recomandă un minim de 3% de calorii din acizi graşi Omega-6 şi 1% din Omega-3. Femeile însărcinate şi cele care alăptează ar trebui să dubleze aceste doze. O lingură de ulei de cânepă sau 2 linguri de seminţe de cânepă decorticate conţin aproximativ 6.6 grame de Omega-6 şi 2.2 grame de Omega-3 – exact doză necesară pentru o dietă de 2000 de calorii.

7  Sucul de noni

Sucul de noni care este crud şi nu denaturat, amplifică imunitatea şi este medicinal.

Beneficiile pe care le poate obţine organismul consumând suc de noni:
– sucul de noni consumat ca şi supliment alimentar pe stomacul gol reduce inflamatiile,
– întăreşte sistemul imunitar,
– curată aparatul digestiv,
– reglează funcţiile celulare,
– repară celulele deteriorate,
– îmbunătăţeşte transportul oxigenului în celule,
– măreşte energia şi buna dispoziţie,
– elimină bacteriile patogene, ajută la reproducerea celulelor T care joacă un rol important în lupta contra bolilor,
– normalizează hipertensiunea, fluidifică fluxul sanguin prevenind formarea cheagurilor.

Noni nu este un medicament ci un suc pur 100% obţinut dintr-o plantă indoneziană (Morinda Citrifolia), de secole folosită de popoarele asiatice, ca reconstituent, datorită calităţilor, autenticităţii, purităţii şi beneficiilor sale.

Atraşi de “miracolele” seculare realizate de noni, cercetătorii au început să facă studii pe această plantă din care a reieşit ceva incredibil: Noni conţine vitamine, minerale, enzime, oligoelemente şi steroli, şi s-a mai descoperit că Noni conţine întregul spectru de aminoacizi, care fac din ea un izvor perfect de proteine.

Cu toţii putem avea beneficii de la acest fruct, care în insulele din Pacific este folosit de secole:
– la copii, pentru a se dezvoltă armonios, la adolescenţi, pentru a atenua problemele pielii cu erupţii şi schimbările de nestăpânit ale stării de spirit, la sportivi, pentru a avea rezultate mai bune, la oamenii de afaceri, pentru eliminarea stresului, la femei, pentru a avea pielea mai tonică, pentru a fi mai frumoase, la persoanele în vârstă, pentru a combate toate acele fenomene tipice îmbătrânirii.

Doză zilnică recomandată este de 2 plicuri de 30 ml, împărţite între dimineaţă şi seară. Este recomandat să se consume sucul pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul dejun şi cină sau înainte de a merge la culcare. Pentru a ajuta absorbţia şi funcţiile digestive, ideal ar fi ca sucul să fie ţinut puţin în gură înainte de a fi înghiţit, astfel încât preţioasele substanţe pe care le conţine să poată fi absorbite mai întâi de mucoasa orală.

La final, nu putem să nu menţionăm şi sucul de aloe vera. Din nou, ar trebui să fie organic şi neamestecat cu altceva. Sucul de aloe vera este întăritor al sistemului imunitar şi foarte bun din punct de vedere medicinal.

Surse: http://viataverdeviu.ro/descopera-cele-sapte-alimente-cu-cea-mai-mare-densitate-nutritiva-de-pe-pamant/

http://www.naturalnoni.ro/beneficii-suc-noni.php

http://www.formula-as.ro/2012/1040/medicina-naturii-44/chlorella-sanatatea-are-culoarea-verde-15655

Celebrul medic oftalmolog american, Dr. Steven G. Pratt, în lucrarea sa intitulată “Super Alimente Rx” afirmă: “Organismul uman nu poate produce vitamina C. Aceasta este hidrosolubilă şi nu este reţinută de corp. De aceea organismul are nevoie de o aprovizionare permanentă pentru a păstra o concentraţie adecvată la nivel celular şi sanguin. Vitamina C, împreună cu alţi nutrienţi importanţi conţinuţi de citrice, joacă un rol important în reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice. Un nivel scăzut de vitamina C a fost asociat cu creşterea mortalităţii, cu precădere din cauza cancerului şi a afecţiunilor cardiovasculare.” De asemenea există o legătură strânsă între o cantitate scăzută de vitamina C în organism şi cancerul gastric, oral şi esofagian.

Citricele sunt un veritabil remediu anticancer. Ele nu ajută doar la combaterea gripelor şi răcelilor: portocalele, fructele de grapefruit şi lămâile contribuie la fixarea în organism a unor antioxidanţi care luptă împotriva cancerului.

Ultimele cercetări privind dieta mediteraneană care include un consum mare de citrice, este asociată unui risc scăzut de apariţie a cancerului de sân, pulmonar, pancreatic, de colon, de rect şi de col uterin. S-a demonstrat că toate citricele conţin numeroşi agenţi anticancerigeni .

Deasemenea, puterea flavonoidelor din citrice este uimitoare. Ele sunt antioxidante şi antimutagenice. Aceasta reprezintă proprietatea de prevenire a apariţiei mutaţiilor la nivel celular şi implicit de prevenire a apariţiei cancerului sau a altor afecţiuni cronice. Acest lucru uimitor se datorează puterii miraculoase a flavonoidelor de absorbţie a razelor ultraviolete, de protecţie a ADN-ului şi de capacitatea de a interacţiona cu carcinogenii.

Citricele – un puternic detoxifiant natural şi factor alcalinizant al organismului

Steve Meyerowitz, un naturopat foarte cunoscut din Statele Unite, afirmă în cartea sa “Posturi cu sucuri naturale şi detoxifierea”: “Majoritatea fructelor, în special citricele sunt solvenţi puternici. Conţinutul lor bogat în apă spală tractul digestiv, rinichii şi purifică fluxul sanguin. Lămâia este cel mai puternic solvent, urmat de lămâia verde, ananasul şi grapefruitul. Toate au un efect detoxifiant asupra ficatului şi a vezicii biliare.“

Dr. Robert O. Young, microbiolog şi nutriţionist, faimos pentru cercetările sale privind alimentaţia alcalină a concluzionat cu argumente solide că echilibrarea ph-ului din organism poate face adevărate minuni pentru sănătate. „ …grapefruitul, lămâia, limeta, sunt fructe alcaline, miraculoase în acest sens, deşi multă vreme au fost considerate acide datorită acidului citric din compoziţie. Însă ele au un conţinut redus de zaharuri şi multe săruri de potasiu în compoziţie, ceea ce le face alcaline.”

Citricele – sursă naturală de energie şi bună-dispoziţie

Citricele au de asemenea un efect puternic asupra sistemului nervos, atenuând fluctuaţiile dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajutând la eliminarea stărilor depresive şi a anxietăţii. Acidul folic (vitamina B9) conţinut de citrice contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos. Acidul folic este cel care reglează eliberarea de serotonină (hormonul bunei-dispoziţii) în organism.

Iată care sunt avantajele pe care le aduc cele mai importante citrice organismului tău:

Lămâia

Lămâiul (Citrus limon) este originar din India, dar miraculoasele lămâi, sunt folosite şi apreciate încă din secolul al IV-lea şi pe teritoriul nostru. Arabii sunt cei care l-au cultivat în regiunea sudică a Mării Mediterane. Sicilia este principalul producător de ulei de lămâie (Aetheroleum citri), dar nu trebuie uitate nici centrele din insula Cipru, California şi Florida.

Calităţile excepţionale ale sucului de lămâie sunt recunoscute încă din antichitate. Egiptenii preparau o băutură specială numită Antica, ce conţinea suc de lămâie şi usturoi, pe care o foloseau pentru a-i menţine sănătoşi şi plini de putere pe sclavii care munceau, în soarele torid al deşertului. Se pare că efectele miraculoase ale acestei băuturi care curăţă vasele de sânge şi le menţine elasticitatea, asigură o viaţă lungă şi sănătoasă, erau bine cunoscute de preoţii egipteni. De asemenea în Africa, sucul de lămâie a fost folosit cu succes în cazul epidemiei de holeră.

Lămâia este un fruct cu virtuţi surprinzătoare şi care are efecte extraordinare asupra sănătăţii noastre, în special datorită cantităţii mari de vitamina C pe care o conţine, dar şi datorită altor componente cum sunt: vitamina B, vitamina A, fosfor, potasiu, magneziu, calciu, proteine, carbohidraţi şi flavonoide (substanţe care deţin proprietăţi cu rol antioxidant şi anticancerigen).

S-a constat că lămâia distruge celulele canceroase. Mulţi cercetători au constatat efectul de reducere rapidă a chisturilor şi tumorilor prin consumul sucului proaspăt de lămâie. Unele studii afirmă că lămâia este de mare utilitate în toate tipurile de cancer, dar mai ales în cancerul de colon, cancerul de sân, în cancerul de prostată şi de asemeni în cancerul de plămân şi de pancreas.

– sporeşte rezistenţa organismului în faţă infecţiilor

– contribuie la menţinerea sănătăţii inimii, nervilor şi ţesutului muscular

– este un agent antimicrobian cu spectru larg, eficient în infecţiile bacteriene şi cu ciuperci

– regularizează tensiunea arterială crescută

– are efect antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi

– contribuie la vindecarea rănilor

Lămâia este un preţios aliment antidepresiv, combate stresul şi bolile nervoase. Consumată în mod regulat, reduce considerabil stările de anxietate, retrezeşte buna dispoziţie şi optimismul.

Pe lângă faptul că are un conţinut bogat în vitamina C, lămâia îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, protejează corpul de infecţii şi acţionează ca un astringent. Persoanele care se confruntă cu infecţii ale tractului urinar pot consuma cu încredere suc de lămâie deoarece vor scapa de ele încetul cu încetul. Nici cele care suferă de artrită sau reumatism nu vor fi dezamăgite de efectele miraculoase ale acestui citric. Pentru combaterea greţurilor sau arsurilor stomacale, stoarceţi suc de lămâie în apă fierbinte şi beţi amestecul. Nu în ultimul rând, pentru a avea o pielea frumoasă şi strălucitoare aplicaţi o felie de lămâie pe faţă la perioade de timp regulate.

Lămâia poate fi consumată atât în întregime, deoarece şi pulpa şi coaja sunt foarte bogate în principii active necesare sănătăţii noastre, dar poate fi consumată şi separat – fie numai zeamă sau sucul propriu-zis de lămâie, ori în anumite condiţii numai coaja sa, care şi ea este bogată în uleiuri volatile şi în flavonoide. Ca să aibă mai mult suc, rulează lămâia în palme preţ de câteva secunde sau scufund-o în apă caldă. În acest fel, pulpa fructului se separă de coajă şi sucul va ieşi din abundenţă.

Uleiul volatil de lămâie, este cel care face ca mirosul lămâilor să fie inconfundabil. El se extrage din coaja de lămâie, fie în centre specializate, unde prin anumite modalităţi mecanice se poate extrage un ulei superior, fie îl putem extrage chiar în casă. Datorită uleiului volatil, lămâile cresc imunitatea, astfel că forţa de apărare a organismului în faţă bolilor infecţioase este mult mai mare. În felul acesta lămâile sunt bactericide, în cazul bolilor infecţioase de natură digestivă sau respiratorie. În caz de rău de transport, două picături de ulei esenţial de lămâie puse într-o linguriţă de zahăr fac să dispară imediat greţurile. Uleiul volatil de lămâie ne ajută să ne curăţăm pielea mâinilor, pătate de sucuri de fructe sau de legume. În atomoterapie (terapia cu uleiuri aromatice) uleiul volatil de lămâie, este indicat în afecţiuni circulatorii (anemie, degerături, varice), în afecţiuni digestive (diabet, litiază biliară, gastro-enterită), în afecţiuni ale ficatului, vărsături, litiaze, în afecţiuni ale capului (migrene), laringită, tonifiant gingival, sinuzită şi în afecţiuni ale aparatului respirator (astm, bronşită).

Grapefruit

Grapefruit-ul este un detoxifiant alcalin, natural şi puternic care ajută organismul să scape de microbii dăunători şi contribuie la întărirea sistemului imunitar împotriva altor atacuri şi acţionează asupra sistemului digestiv şi a ficatului . De asemenea, grapefruitul stimulează refacerea ţesuturilor şi împiedică dezvoltarea tumorilor. Acţiunea sa de detoxifiere se combină în mod armonios cu un efect puternic de oprire a dezvoltării bacteriilor, ciupercilor, paraziţilor şi virusurilor. Grapefruitul mai conţine substanţe fitochimice protectoare care îmbunătăţesc imunitatea şi stimulează vindecarea rănilor.

– benefic pentru stările de imunodeficienţă

– adjuvant în răceală şi gripă

– util în prevenirea şi tratamentul bolilor de inimă şi arteriale şi al pietrelor la vezica biliară

– stimulează digestia şi eliminarea reziduurilor

– împiedică formarea pietrelor de oxalat de calciu în rinichi

– stimulează metabolismul grăsimilor

– scade nivelul de colesterol din sânge

Extractul din sâmburi de grapefruit este un agent activ antimicrobian natural, cu o sferă largă de acţiune împotriva streptococilor, stafilococilor, salmonellei, microbacteriilor şi a altor agenţi patogeni.

Grapefruitul este un excelent remediu antistres şi este un ingredient cheie al producţiei de serotonină, care este cunoscută ca fiind „hormonul fericirii”.

Precauţie: Sucul de grapefruit creşte disponibilitatea unor medicamente. Dacă luaţi medicamente pe cale orală, consultaţi-vă medicul pentru a vă asigura că nu interferează cu acestea.

O jumătate de grapefruit înainte de fiecare masă este ideală pentru a inhiba poftă de mâncare şi dintre toate citricele enumerate, el conţine cei mai mulţi antioxidanţi. În plus, inhibă tumorile şi repară ADN-ul celulelor canceroase. Studii recente arată că grapefruit-ul reduce riscul apariţiei pietrelor la rinichi, protejează împotriva cancerului la colon şi favorizează apariţia enzimelor. Singurul dezavantaj pe care îl prezintă este acela că poate dăuna efectelor anumitor medicamente.

Portocala

Acest fruct citric are capacitatea de a contribui la ingestia fibrelor şi a flavonoidelor (metaboliti secundari ai plantelor) pe care le întâlnim în pieliţele albicioase pe care le înlăturăm înainte de a mânca portocala. Bogat în fitonutrienti, acest fruct ameliorează problemele cu ficatul şi afecţiunile cardiace. Dacă mănânci o singură portocală pe zi, îi oferi organismului aportul de vitamina C şi acid folic de care are nevoie:

– ajută la protecţia împotriva cancerului

– protejează organismul împotriva atacului cerebral

– scad nivelul colesterolului din sânge

– îmbunătăţesc absorbţia fierului

– contribuie la vindecarea rănilor

– ajută la întărirea plămânilor într-un mediu poluat

– păstrează sănătatea pielii

– protejează împotriva tensiunii arteriale şi a alergiilor.

Consumul de portocale ajută la menţinerea nivelurilor optime de energie, din punct de vedere emoţional, amplifică bucuria şi entuziasmul, aduce vitalitate şi claritate mentală.

Pomelo

Pomelo poate elimina toxinele, conţine puţine calorii, dar multă vitamina C. Nutriţioniştii recomandă acest fruct persoanelor care vor să ia un mic dejun sănătos.

Mandarina

În cazul mandarinei, vitamina C nu este la fel de prezenţa ca la celelate citrice menţionate. Ea conţine însă o doză suficientă care oferă provitamina A, vitamina B, calciu şi potasiu.

Portocala roşie

Aceasta este un tip de portocală care se culege mai târziu decât specia menţionată anterior. Ea este bogată în betacaroten şi provitamina A.

Lămâia verde (lime)

Tratează cancerul, conţine vitamina C alcalină. Lămâia verde (lime) este recomandată mai ales în dieta-tratament pentru dezechilibrele digestive, având o reacţie alcalină în tractul gastrointestinal.

– are un rol important în prevenirea şi tratarea cancerului

– îmbunătăţeşte sănătatea tuturor ţesuturilor musculare şi absorbţia fierului

– sporeşte eficienţă sistemului imunitar

– conţine o cantitate mare de calciu şi fosfor

– este recomandată şi pentru menţinerea unei bune sănătăţi a dinţilor

Lămâia verde are un efect tonic şi energizant asupra organismului, înviorează şi aduce bună-dispoziţie.

Sfat: Când cumpăraţi citrice, alegeţi întotdeauna fructele care sunt grele în raport cu dimensiunea lor, cu coajă fermă şi strălucitoare. Acestea conţin cel mai mult suc. Puteţi consumă citricele în diverse forme: ca atare, în salate de fructe sau în cure cu sucuri (pentru o mai mare eficienţă). 

Fructele ajută organismul uman şi îi întăreşte sistemul imunitar, aşa că le poţi include fără griji în alimentaţia familiei tale. Una dintre acestea este alcalinizarea mediului intern. Acesta este reprezentat de sânge şi limfa. Organismul uman se simte bine într-un mediu uşor alcalin. Acesta este afectat de produsele procesate, excesul de carne, dar şi de poluanţii din aer. Organismul ştie să transforme acidul citric în săruri ale acidului citric cu efect alcalinizant. Cel mai bun efect se observă la populaţiile mediteraneene care sunt extrem de longevive. Citricele fac parte din dietă lor zilnică, alături de peste şi legume.

Sfatul nutriţioniştilor: consumă până la jumătate de kilogram de citrice diferite în fiecare zi. Alături de acestea, varza, cartofii, merele şi perele produc un efect puternic de alcalinizare în interiorul organismului.

Surse: http://dr-catalin-luca.ro/site/remedii-si-alimente-vindecatoare/alimente-remediu/citricele-izvor-de-sanatate.html

http://www.perfecte.ro/de-mamici/citricele-si-beneficiile-pe-care-le-aduc-sanatatii-familiei-tale.html

 

Dovleacul, dincolo de gustul minunat şi de aroma înmiresmată pe care o are, poate oferi organismului nostru numeroase beneficii nutriţionale. Coaja groasă şi de culoare galben-portocalie este principalul indiciu al cantităţii mari de antioxidanţi şi beta-caroten pe care le conţine.

Dovleacul este unul dintre cele mai nutritive fructe. Este plin de antioxidanţi şi de vitamine, dar puterea lui este dată, în special de betacaroten, o provitamină care este transformată de organism în vitamina A.

Dovleacul a început să fie folosit încă de acum câteva milenii drept remediu împotriva unor afecţiuni precum abcesul pulmonar, bronşiectazia şi dependenţa de opiu. Medicina tradiţională chineză a fost cea care a demonstrat proprietăţiile curative ale dovleacului acum mult timp.

Betacarotenul este cunoscut pentru întărirea sistemului imunitar, este esenţial pentru sănătatea ochilor şi este chiar asociat cu prevenirea bolilor de inimă.

Conţinutul bogat de vitamina A previne cancerul

Pulpa de dovleac conţine vitamina A, vitaminele E, C, săruri minerale, hidraţi de carbon şi protide. Astfel, 100 de grame de dovleac asigură aproximativ 70% din aportul zilnic necesar de vitamina A, care la fel ca şi celelalte substanţe are rol esenţial în menţinerea sănătăţii organismului. Vitamina A, de exemplu, are un rol esenţial în prevenirea cancerului, cataractei, aterosclerozei şi oferă organismului o protecţie antioxidantă extraordinară. Un studiu realizat la Kansas State University demonstrează faptul că vitamina A reduce considerabil riscul apariţiei emfizemului pulmonar, mai ales la fumătorii pasivi.

Beta-carotenul reglează glicemia

Beta-carotenul are efecte antiinflamatoare şi antioxidante, diminuand posibilitatea apariţiei diabetului şi reglând valoarea glicemiei în sânge. Consumul de carotenoizi scade riscul apariţiei hiperglicemiei dar şi al cancerului pulmonar.

Seminţele de dovleac, sursă de sănătate la îndemână

Seminţele de dovleac au cele mai puternice efecte terapeutice, ele conţin proteine, magneziu, potasiu şi zinc. Studiile sugerează că seminţele de dovleac au o mulţime de beneficii pentru sănătate: opresc mărirea glandei prostatice, scad riscul apariţiei pietrelor la rinichi şi ajută chiar la prevenirea depresiei. Consumul seminţelor de dovleac ajută la eliminarea paraziţilor intestinali, desfundă vasele de sânge şi regleza colesterolul. De asemenea, ele sunt de mare ajutor şi în tratamentele adjuvante ale leucemiei, sclerozei în plăci sau alte boli de acest gen, greu vindecabile. Seminţele mai conţin şi fitosteroli care reduc colesterolul şi chiar previn anumite tipuri de cancer.

Oricum ai alege să prepari dovleacul, nu uită să păstrezi seminţele. Scoate-le pe un prosop de hârtie, şterge-le puţin şi apoi bagă-le la cuptor într-o tavă, aşezate într-un singur strat. Nu le coace la temperaturi înalte, pentru a nu-şi pierde proprietăţile benefice. Sunt tocmai bune de ronţăit la filmul de seară, în locul floricelelor de porumb.

Alte beneficii curative ale dovleacului

Dovleacul încetineşte procesul de îmbătrânire şi împiedică apariţia bolilor cardiovasculare, datorită conţinutului mare de antioxidanţi. Poţi apela la consumul de dovleac atunci când suferi de afecţiuni digestive precum constipaţia sau diareea, deoarece pulpă de dovleac are efecte laxative. Acest produs mai este indicat în cazul tulburărilor hormonale, împotriva hiperexcitabilităţii sau pentru femeile care depăşesc perioada tulburărilor de menopauza. Se spune că dovleacul face minuni şi în cazul proaspetelor mămici care nu au suficient lapte matern pentru micuţii lor. Poţi folosi dovleacul şi pentru uz extern, atunci când încerci să tratezi arsuri, inflamaţii sau abcese. Măştile pentru ten care conţin piure de dovleac sunt extrem de eficiente. Foarte multe creme şi tratamente cosmetice includ dovleacul în compoziţia lor.

Cum poate fi consumat dovleacul?

Poţi alege să consumi dovleacul în stare crudă, fiind foarte sărac în grăsimi şi calorii. Îl poţi prepara şi sub formă de piureuri înăbuşite. Dovleacul este excelent şi în plăcinte, salate sau în supe. Sucul de dovleac este la fel de recomandat, având un rol foarte important în tratarea cancerului şi a maladiilor cardiovasculare.

Sursa: http://www.sanatateatv.ro/articole/alimentatie/proprietatile-curative-ale-dovleacului/

Despre gutuie şi beneficiile ei am aflat încă din Antichitate, din anul 600 î.Hr., când era considerată, în Grecia Antică, fructul preferat al Afroditei. Gutuiul, un pom micuţ cu o înălţime ce nu depăşeşte 4, 6 m, originar din Asia Mică şi din zonele caucaziene şi răspândit mai ales în zonele mediteraneene şi în China, este cunoscut şi apreciat pentru fructele sale, folosite în gastronomie, medicină şi cosmetică, încă de acum 4000 de ani.

Gutuile nu au fost niciodată la fel de populare ca celelalte fructe de toamnă, cum ar fi merele sau perele şi probabil acest lucru se datorează faptului că nu prea pot fi consummate crude, direct culese din pomul roditor. Ele sunt fructe de toamnă de culoare galben-aurie, de dimensiuni mari, puternic parfumate, astringente şi dulci-amărui – acrişoare. Sunt cam ultimele fructe care se coc în acest anotimp însă mai târziu, şi sunt cu atât mai bune dacă peste ele trece şi bruma.

Gutuile crude sunt puţin lemnoase şi au un pronunţat gust acrişor-amărui, dar dacă decidem să le lăsăm la copt pe ziare, într-un loc aerisit şi luminos, atunci acestea vor capătă o culoare rubinie şi un miros plăcut, adevărată bijuterie pentru simţul olfactiv.

Cu peste 4.000 de ani în urmă, grecii şi romanii foloseau gutuile pentru mărirea potenţei şi a imunităţii.

Consumul gutuilor aduce o serie de beneficii sănătăţii, datorită conţinutului bogat în săruri de magneziu, de fier şi de potasiu, este foarte apreciat pentru calităţile sale antiinflamatoare, astringente, analgezice, emoliente, digestive, tonice şi expectorante. Gutuile sunt bogate în principii bioactive, cum ar fi taninul, pectinele, precum şi în vitamine: A, B, C, E şi PP.
Gutuile pot fi consumate că atare sau se pot adaugă în diferite feluri de mâncare, acolo unde se obişnuieşte.
1. Mâncată dimineaţă, pe stomacul gol, gutuia îţi întăreşte gingiile şi-ţi remineralizează dintîi,
2. Ajută la eliminarea toxinelor din organism şi reduce starea de oboseală.
3. Datorită cantităţii mari de vitamina C din compoziţie, sucul de gutui te protejează contra infecţiilor de sezon, răceli şi gripă, şi totodată inhibă dezvoltarea de microelemente care declanşează hepatită
4. Sucul de gutuie, câte un pahar, zilnic, timp de o luna, ajută ficatul în caz de hepatită. Sucul se recomandă ca tratament şi în bolile pulmonare, dar şi când ne doare în gât, tuşim sau ne curge nasul.
5. Sub formă de salată în combinaţie cu mere, morcov şi miere de albine, gutuile se recomandă dimineaţă, la micul dejun, în caz de probleme hepato-biliare.

6. Gutuia are proprietăţi antidepresive. Suferinzilor li se recomandă câte o lingură de dulceaţă de gutui după fiecare masă. De asemenea, în camera în care doarme bolnavul, să se pună pe masă două gutui.

7. Asocierea tanin-pectină are acţiune favorabilă asupra mucoasei digestive.
Antioxidanţii din compoziţia gutuii ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi şi reduce riscul de cancer. Datorită concentraţiei de potasiu, gutuia poate ajută şi la scăderea presiunii vasculare.

8. Sub formă de suc proaspăt, gutuia ajută la tratarea insuficienţei pancreatice. Se bea de trei ori pe zi cîte o jumătate de pahar de suc. De menţionat că este necesar un aparat de stors, stoarcerea manuală nefiind prosibilă.

9. Cercetări efectuate în Japonia au arătat că în coajă gutuilor există substanţe antivirale, care inhibă dezvoltarea microorganismelor ce declanşează hepatită de tip A, B şi C. Pentru stimularea funcţiei hepatice, este indicată o cură de o lună de zile cu nectar proaspăt de gutui.

10. Guturaiul, afecţiunile pulmonare, tuberculoza se tratează, că adjuvant, cu suc de gutui. Din sâmburi, care conţin mucilagii, se prepară un ceai util contra tusei, bronşitei şi raguşelii.

11. Gutuile coapte ajută la digestie, iar siropul acţionează favorabil în caz de diaree, hemoragii uterine şi hemoroizi.

12. Gutuile sunt indicate la infecţii intestinale, inclusiv în cazul colonului sensibil, cu menţiunea că sucul de gutui este contraindicat în cazul constipaţiilor.

13. Gutuile rase şi amestecate cu miere, câte jumătate de kilogram pe zi, combat colita de fermentaţie.

14. Bune pentru igiena orală – Pulpa fructului poate fi folosită pentru frecarea dinţilor, în locul periuţei. Ulterior, se clăteşte gura cu suc de gutuie. În plus faţă de acest beneficiu, gargara cu suc de gutuie ajută în tratamentul unor afecţiuni bucale, cum sunt aftele şi gingivitele.

15. Consumul regulat de gutui îmbunătăţeşte digestia şi ajută la scăderea
colesterolului.

16. Compotul de gutui neîndulcit sau o jumătate de fruct mâncat pe stomacul gol calmează crampele intestinale. În cistită se recomandă sucul de gutuie, până la 100 de ml zilnic, ca diuretic şi dezinfectant.

17. Dacă aveţi tenul gras, aplicaţi pe faţă puţină pulpă rasă de gutuie. Scoateţi masca după un sfert de ora cu un prosop umed şi clătiţi-vă cu apărece. Pielea va deveni foarte fină.

18. În cazul intoxicaţiilor – alimentare, medicamentoase sau cu alcool – pentru
eliminarea toxinelor din organism, se recomandă două, trei pahare de ceai verde îndulcit cu dulceaţă de gutui.

Încercaţi să îmbogăţiţi clasică plăcintă cu mere şi cu nişte gutui sau folosiţi bucăţi de gutuie coaptă şi în mâncare şi astfel veţi ajunge la noi dimensiuni ale standardelor culinare.

 

Surse: http://www.ziare.com/articole/gutuia+beneficii

http://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/gutuia-fructul–s-uta-proprietati-1_50ad783b7c42d5a66395c283/index.html